Parlamentul European va îndemna România SĂ APLICE strategia națională anticorupție

Parlamentul European se declară profund îngrijorat de modificările din legislația judiciară și penală din România, în special cu privire la potențialul de a submina independența sistemului judiciar, potrivit unui draft al rezoluției care va fi votat în PE, obținut de Mediafax.

Documentul este doar o variantă de lucru care ar putea fi votată în ședința de plen a Parlamentului European, din data de 14 noiembrie.

Potrivit unui comunicat de presă transmis de europarlamentarul PSD Gabriela Zoană, rezoluția cu privire la statul de drept în România va fi discutată, miercuri, în Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne din Parlamentul European (LIBE).

Draftul rezoluției intrate în posesia Mediafax amintește de principiile Uniunii Europene care spune că UE „se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept și respectării drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor aparținând minorităților, și întrucât aceste valori sunt comune pentru Statele membre într-o societate în care prevalează pluralismul, nediscriminarea, toleranța, justiția, solidaritatea și egalitatea între femei și bărbați”.

EXTERNE Sărbători în mijlocul războiului. Cum sărbătoresc ucrainenii al patrulea Crăciun, la 1400 de zile de la izbucnirea conflictului

16:00

CONTROVERSĂ Putin testează reacția NATO chiar în ziua de Crăciun. Rusia a trimis două bombardiere strategice în nordul Marii Britanii

15:56

Totodată, draftul amintește și de avizele Comisiei de la Veneția și de independența sistemului judiciar, care este „consacrată la articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale și la articolul 6 din CEDO și reprezintă o cerință esențială a principiului democratic al separării puterilor”.

Întrebări despre rolul SRI în Justiție

Documentul vorbește și despre „existența unei dezbateri continue cu privire la rolul Serviciului Român de Informații (SRI) și presupusa sa intervenție în cadrul activităților sistemului judiciar român, ridicând întrebări cu privire la posibila amploare și modalităților unei astfel de ingerințe; întrucât Comisia de la Veneția concluzionează că este necesară „o revizuire amănunțită a normelor juridice privind controlul serviciilor de informații”.

De asemenea, draftul amintește și despre inițiativa de revizuire a Constituției, în sensul redefinirii familiei și de referendumul din 6 și 7 octombrie.

„Întrucât numeroase grupuri pentru drepturile omului și-au exprimat preocuparea că propunerea ar putea conduce la o încălcare a standardelor internaționale în domeniul drepturilor omului și la creșterea discriminării homofobe în România; întrucât revizuirea a fost aprobată în Parlament cu o majoritate de două treimi; întrucât referendumul nu a reușit să atingă țintă de participare de 30%”, se arată în document.

Sursa menționată vorbește și despre faptul că „APCE solicită României să respingă noile proiecte de legi care impun ONG-urilor obligații suplimentare de raportare financiară, să le modifice în conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneția și cu OSCE / BIDDO și să le supună unei largi consultări publice înainte de adoptare”.

„Întrucât șeful procurorului general al Direcției Naționale Anticorupție (DNA) a fost înlăturat din funcție la 9 iulie 2018 împotriva avizului Consiliului Judiciar, în urma unei hotărâri a Curții Constituționale care limita puterile președintelui; întrucât, dimpotrivă, Comisia de la Veneția a declarat că ar fi importantă „întărirea independenței procurorilor și menținerea și sporirea rolului instituțiilor precum Președintele și CSM, capabile să echilibreze influența ministrului (justiției)” ; întrucât guvernul român a adoptat o ordonanță de urgență la 15 octombrie 2018; întrucât, până în prezent, 48 de procurori au trebuit să își părăsească funcția după intrarea în vigoare a ordonanței, ceea ce ar fi putut împiedica un număr mare de investigații în curs; întrucât ministrul Justiției din România a solicitat demiterea procurorului general la 24 octombrie 2018, acuzându-l că a depășit autoritatea sa”, mai arată draftul rezoluției privind România.

În plus, este condamnată „intervenția violentă și disproporționată a forțelor de Poliție în timpul protestelor de la București din august 2018″.

Recomandările Parlamentului European

Oficialii europeni fac mai multe recomandări autorităților române:

1. îndeamnă autoritățile române să contracareze orice măsuri care ar dezincrimina corupția în funcție și să aplice strategia națională anticorupție; invită autoritățile române să instituie garanții pentru a asigura o bază transparentă și legală pentru orice cooperare instituțională și pentru a evita orice ingerință care să depășească sistemul de verificare și echilibrare; solicită consolidarea controlului parlamentar asupra serviciilor de informații;

2. recomandă cu fermitate reconsiderarea legislației privind finanțarea, organizarea și funcționarea ONG-urilor în ceea ce privește potențialul său de a avea un efect intimidant asupra societății civile, precum și în contradicție cu principiul libertății de asociere și dreptul la viață privată și de a o alinia pe deplin Cadrului UE;

3. își exprimă profunda îngrijorare cu privire la restricțiile politice ale libertății mass-mediei și la propunerile de lege penalizând denigrarea României în străinătate și reintroducând defăimarea în Codul penal;

4. îndeamnă Parlamentul și guvernul României să pună în aplicare pe deplin toate recomandările Comisiei Europene, GRECO și Comisiei de la Veneția și să se abțină de la orice reformă care ar pune în pericol respectarea statului de drept, inclusiv independența sistemului judiciar ; îndeamnă să se continue angajarea societății civile și abordarea chestiunilor menționate anterior într-un proces transparent și cuprinzător; încurajează să solicite Comisiei de la Veneția o evaluare proactivă a măsurilor legislative în cauză înainte de aprobarea lor finală;

5. invită guvernul român să coopereze cu Comisia Europeană în conformitate cu principiul cooperării loiale, astfel cum este prevăzut în tratat;

6. își reiterează regretul cu privire la faptul că Comisia a decis să nu publice Raportul UE anticorupție în 2017 și solicită cu fermitate Comisiei să reia fără întârziere monitorizarea anticorupție anuală în toate statele membre; invită Comisia să elaboreze un sistem de indicatori stricți și de criterii uniforme ușor de aplicat, pentru a măsura nivelul corupției în statele membre și pentru a evalua politicile lor anticorupție, în conformitate cu Rezoluția Parlamentului din 8 martie 2016 privind Raportul anual 2014 privind Protecția intereselor financiare ale UE;

7. solicită insistent un proces periodic, sistematic și obiectiv de monitorizare și de dialog, care să implice toate statele membre, pentru a proteja valorile de bază ale UE în ceea ce privește democrația, drepturile fundamentale și statul de drept, implicând Consiliul, Comisia și Parlamentul, în Rezoluția sa din 25 octombrie 2016 privind instituirea unui mecanism UE privind democrația, statul de drept și drepturile fundamentale (Pactul DRF); reiterează faptul că acest mecanism ar trebui să cuprindă un raport anual cu recomandări specifice fiecărei țări;

8. solicită Comisiei Europene, în calitate de gardian al tratatelor, să monitorizeze acțiunile întreprinse în urma recomandărilor autorităților române, continuând să ofere sprijinul deplin României în găsirea de soluții adecvate;

9. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei Europene, Consiliului, guvernelor și parlamentelor statelor membre și Președintelui României.