Anul 2026 aduce cu sine, pe lângă creșterea masivă a impozitelor la locuințe, și creșterea considerabilă a impozitelor la toate tipurile de mașini (cilindrice, hibrid, electrice, pe motorină sau diesel). Însă, nu creșterea în sine e alarmantă, ci mai ales faptul cu proprietarii de mașini hibride, cu norme reduse de poluare, ajung să plătească sensibil mai mult decât șoferii unor autoturisme vechi, mari poluatoare. Deși, teoretic, Guvernul a intenționat să colecteze mai mulți bani pe principiul „poluatorul plătește”, practica financiară nu descurajează mașinile vechi și extrem de poluante.
Impozitul auto pentru autoturismele înmatriculate în România este calculat începând de la 1 ianuarie în funcție de capacitatea cilindrică, de norma de poluare și de prețul mașinii. De la 1 ianuarie 2026, acesta a fost construit pe baza unui criteriu administrativ stabil și ușor de aplicat, respectiv capacitatea cilindrică a motorului, exprimată în fracțiuni de 200 cm³, explică Biroul de presă al Guvernului.
”Acest mecanism, utilizat în mod tradițional, a fost menținut ca structură de bază pentru a asigura continuitate, predictibilitate și aplicare uniformă la nivelul autorităților locale. Autoritățile erau pregătite, software-urile lor erau adaptate la aceste tipuri de calcule legate de capacitatea cilindrică a motorizării”, explică reprezentanții Guvernului Bolojan.

Impozit auto 2026
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2024%2F05%2Fshutterstock_2371128599-scaled.jpg)
Sursa Foto: Shutterstock
Mai mult, scumpirea este imputabilă ”reformei aferente jalonului PNRR M59”, însă ”nu a fost modificată arhitectura sistemului, ci valorile aplicabile fiecărei fracțiuni de 200 cm³”.
În continuare, Biroul de presă al premierului Bolojan explică faptul că impozitele sunt diferențiate, dar bazate pe criterii obiective, compatibile cu cerințele PNRR. Mai mult, noile norme vizează încurajarea unor autoturisme mai puțin poluante
Aceste valori au fost diferențiate în funcție de norma de poluare Euro a vehiculului, astfel încât impozitarea să reflecte impactul diferit asupra mediului al vehiculelor cu aceeași cilindree, dar tehnologii diferite. Prin această abordare, vehiculele încadrate în norme Euro mai vechi suportă valori mai ridicate pe fracțiune, în timp ce vehiculele conforme cu standarde Euro recente beneficiază de valori mai reduse sau de creșteri temperate ale impozitului. Diferențierea este bazată pe criterii obiective, armonizate la nivel european și ușor verificabile, fiind compatibilă cu cerințele de politică publică asumate prin PNRR.
În acest mod, sistemul fiscal transmite un semnal economic coerent, urmărind internalizarea costului de mediu și orientarea comportamentului de consum către vehicule mai puțin poluante, fără introducerea unei taxe noi și fără riscuri administrative.
Însă, în ciuda bunelor intenții de a încuraja folosirea unor mașini slab poluatoare și stimularea achiziției de mașini cu tehnologii inovatoare, în practică posesorii de mașini hibrid s-au trezit cu impozite uriașe, spre deosebire de proprietarii unor ”conserve” pe 4 roți și diesel.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2024%2F11%2Fhand-car-wash-cleaning-2023-11-27-04-58-32-utc-1280x854.jpg)
Cum se conduce o masina diesel, sursa foto: Envato
Deși, în teorie, Guvernul a intenționat ca, prin majorarea impozitelor auto, să colecteze mai mulți bani pe principiul „poluatorul plătește”, cu o latură de majorare pentru vehiculele considerate de lux, practica financiară nu descurajează mașinile vechi și extrem de poluante.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2023%2F09%2Fenvironmental-4405173_1280.jpg)
Poluare – Foto: Pixabay – Caracter ilustrativ
Potrivit Profit.ro, deși normele stipulează introducerea normelor de poluare de la Euro 0 la Euro 3 în aceeași categorie, diferențele tehnice dintre aceste sunt foarte mari. În consecință, se încurajează păstrarea sau chiar cumpărarea mașinilor non-euro, care sunt mai vechi de 22 de ani și emit peste 200 de grame CO2 pe km.
Mai mult, mai scrie sursa citată, diferența de impozit provine și din menținerea unei diferențe exagerate între unele capacități cilindrice: de la sub 2.0 litri la 2.0 – 2.6 litri impozitul crește cu peste 60 de lei la fiecare 200 cm3, deși în cea de-a doua categorie există o serie de motorizări eficiente care echipează multe mașini relativ moderne. În general, vorbim despre motoare de 2.2 litri, dar în intervalul respectiv sunt mai multe tipuri de motoare cu emisii reduse de CO2.
Dacă parcurgem tabelul de emisii introdus de Guvernul Bolojan, putem constata imediat unde sunt cele mai mari discrepanțe. La motorizările reduse, impozitul scade infim, în schimb la motoarele cu capacități foarte mari hybrid, impozitul crește la valori enorme.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F01%2Fmasini-electrice-observator-tv.png)
FOTO – captură video: Observator TV
În plus, impozitul unic al mașinilor electrice (foto sus) neglijează vizibil valoarea acestora și în special consumul de energie electrică. Autoritățile practic încurajează consumul, deși unele modele de mașini electrice au un consum uriaș, care poate depăși 30 kWh/100 km.
Actul normativ inițial care a stabilit impozitele pentru autovehicule, începând de la 1 ianuarie 2026, a fost Legea 239/2025. Publicată pe 15 decembrie 2025, în Monitorul Oficial, avea prevăzute sumele în dreptul mașinilor Hibrid peste 50 g/km în lei/auto. Astfel, acest tip de motorizare ar fi datorat impozite începând de la 16,2 lei pentru cele mai mici motoare, până la cel mult 294,4 lei, motoare peste 3.0 litri.
Însă, pe 17 decembrie a fost adoptată OUG 78/2025, care a adus o serie de modificări Legii 239, inclusiv cea referitoare la impozitele pentru mașini hibride. Acestea s-au transformat în lei/200 cm3, la fel ca la restul motorizărilor.
Practic, valorile din tabel se înmulțesc cu coeficientul obținut din împărțirea capacității cilindrice la 200. De exemplu: 2500 cmc/200 = 12,5. 12,5×76,3= 953,75 lei anual.
Potrivit explicațiilor Guvernului, Comisia de specialitate a considerat că o diferențiere bazată exclusiv pe categoria „hibrid” nu este suficientă, iar ajustarea criteriilor în funcție de pragul de CO₂ a fost necesară pentru validarea jalonului din PNRR.
Jalonul M59, în accepțiunea COM, vizează internalizarea costului de mediu și orientarea fiscalității către emisii reale. În această logică, categoria generică „vehicul hibrid” nu este acceptată automat ca proxy pentru emisii scăzute, ci trebuie să ai un nivel de noxe emise sub 50 g/km CO₂, a mai transmis Biroul de presă al Guvernului.
RECOMANDĂRILE AUTORULUI