Pensiile SPECIALE, de la Rareș Bogdan la Ilie Bolojan. Lungul drum din 2019, de la „tăiem în 30 de zile” până în 2025, la pierderea unui miliard €!

După ani și ani, epopeea pensiilor speciale continuă. S-au schimbat fețe, alianțe politice, guverne, dar a rămas aceeași placă. Istoria recentă ne-a arătat că reforma pensiilor speciale nu poate să depășească granița utopiei. De la regim la regim, rămâne o eternă scamatorie politică, vânturată electoral sau conjunctural, acum, în contextul Marii Reforme, anunțate de Guvernul Bolojan.

După ani de luptă cu specialii României, marți, a venit rândul premierul Ilie Bolojan să anunțe asaltul asupra pensiilor speciale. Prima țintă, pensiile magistraților! Măsurile sunt gândite să fie incluse în pachetul doi, care ar urma să fie adoptat în august.

Oprește Ilie Bolojan povestea, fără sfârșit, a pensiilor „specialilor”?

Ilie Bolojan a anunțat două propuneri principale, și anume creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani și valoarea pensiei să fie de maximum 70% din ultimul salariu net. O adevărată declarație de război pentru corpul magistraților, cu care s-au luptat în trecut și alți oameni politici, dar fără sorți de izbândă.

EXTERNE Trump laudă Congo și Rwanda după semnarea unui nou acord de pace mediat de SUA

05:00

REPORTAJ VIDEO În timp ce Buzoianu se ține cu dinții de scaun, prahovenii rămași fără apă îi cer demisia. Gândul a vorbit cu românii aflați la cozile umilinței de la cisternele cu apă: „Să plece acasă. Așa ceva nu am trăit nici pe timpul lui Ceaușescu. Nu suntem Europa, ci Africa”

05:00

Premierul a declarat că, în zilele următoare, Executivul va stabili forma de adoptare a acestor măsuri, iar pachetul va intra în vigoare „imediat ce va fi adoptat”.

Și acesta este doar începutul. Bolojan a anunțat nu doar că „pensiile magistraților trebuie corectate”, ci și că ”din această toamnă va urma un pachet care să corecteze și celelalte pensii speciale.”

Pensiile speciale, o poveste fără sfârșit

Subiectul „specialilor”, a categoriei de bugetari privilegiate, nu este unul nou. A creat multă dezbatere și, deopotrivă, multă frustrare în societate. Au fost multe tentative de reformă a specialilor, niciodată concretizate. Totul a rămas la nivel de retorică politică și de coregrafie electorală, în prag de alegeri.

În 2019, liberalul Rareș Bogdan declara că PNL va elimina pensiile speciale în termen de 30 de zile de la preluarea puterii. Au trecut șase ani, iar declarația lui Rareș Bogdan din 2023 a intrat deja în folclorul politic.

„Eu când am spus că vreau să desfiinţez pensiile speciale şi le-am spus colegilor că suntem obligaţi ca, în 30 de zile, să desfiinţăm, am spus-o cu tot sufletul, fiind absolut convins că vor scrie o lege inteligentă, încât oricând ar veni doamna Renate Weber (Avocatul Poporului – n.r.) sau CCR, să nu poată anula această lege”, declara Rareș Bogdan în 2023.

CCR, eterna piedică în calea eliminării pensiilor speciale

Cu chiu cu vai, în urma presiunii publice, în ianuarie 2020, Camera Deputaților, în calitate de for decizional, adopta un proiect de eliminare a pensiilor speciale pentru foștii parlamentari, magistrați și funcționarii publici cu statut special.

Speranțele s-au năruit la Curtea Constituțională a României (CCR)! În luna iunie 2020, Curtea respingea legea ca fiind neconstituțională și o retrimitea Parlamentului pentru reexaminare. Legea a ajuns să fie respinsă de Senat în iunie 2021, dar și de Camera Deputaților, ca for decizional, în martie 2022.

În 2021, plenul comun al celor două camere ale Parlamentului adopta un proiect prin care deputații și senatorii rămâneau fără pensii speciale. Klaus Iohannis a promulgat legea, însă în mai 2022, CCR a intervenit din nou. A stabilit că este neconstituțională, deci, nulă!

Doi ani mai târziu, în iunie 2023, Senatul și Camera Deputaților adoptau, în aceeași zi, o lege care nu prevedea desființarea pensiilor speciale, însă viza trecerea lor treptată la pensii pe bază de contributivitate până în anul 2043.

În piesă a intrat și Înalta Curte de Casație și Justiție. ICCJ a sesizat CCR, care în august a declarat legea neconstituțională și a retrimis-o Parlamentului. Inițiativa a trecut mai apoi, pe rând, de Senat și Camera Deputaților, iar în octombrie 2023 a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis.

Legea nu elimina pensiile speciale, însă prevedea că partea de necontributivitate a pensiei se va impozita progresiv cu cote cuprinse între 10% și 20% pentru partea de pensie care depășește salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

De asemenea, legea stabilea un lucru clar: „cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării”. În octombrie 2023, legea a fost promulgată de Klaus Iohannis.

Pensiile speciale, temă de campanie

Subiectul a fost rostogolit și în recenta campanie electorală. Candidatul coaliției de guvernământ, Crin Antonescu, a vorbit în timpul campaniei pentru prezidențialele din 2025 despre pensiile speciale.

„Există o sumă de cel puţin 230 de milioane de euro care sunt blocaţi din PNRR. Aceștia sunt bani care se cuvin tuturor românilor şi nu pot rămâne blocaţi fără ca măsurile pe care Guvernul României trebuie să le ia să fie adoptate.

Am solicitat cu fermitate coaliţiei de guvernare să terminăm odată cu pensiile speciale din magistratură, cu vârstele de pensionare diferite, pentru că vreau să există un principiu de echitate pentru toţi cetăţenii acestei ţări”, declara Crin Antonescu, după şedinţa coaliţiei din 7 aprilie.

Coaliția s-a conformat și a depus un proiect în Parlament. Proiectul face, deocamdată, pași mărunți. A trecut, cu greu, de Camera Deputaților, acolo unde s-a stabilit că, începând cu data de 1 ianuarie 2026, magistraţii vor ieşi la pensie la împlinirea vârstei de 65 de ani. Proiectul are însă o cale lungă de parcurs.

Jalon în PNRR, fonduri suspendate

„Pensiile speciale” nu sunt doar o măsură de echitate socială. Rămân un punct extrem de important și din perspectiva PNRR. Reprezintă un jalon esențial în Planul Național de Redresare și Reziliență. Cu alte cuvinte, facem reforma, luăm bani, nu facem reforma, nu luăm! Și până acum nu am luat.

În luna mai, Comisia Europeană a suspendat 231 de milioane de euro pentru România. Țara noastră a rămas „repetentă” la alte cinci jaloane, însumând, la un simplu calcul, 869 de milioane de euro, sumă suspendată.

România mai are însă o șansă, cu condiția ca până pe 28 noiembrie 2025 să soluționeze toate aceste jaloane.

„Pentru componenta de pensii speciale, jalonul 215, sunt suspendați 231 de milioane de euro. În prezent, proiectul de act normativ care privește componenta de echitate în domeniul pensiilor speciale pentru magistrați este trecut de dezbaterile în comisiile Senatului României și are două prevederi importante, respectiv creșterea progresivă a vârstei de pensionare până la 65 de ani, până în anul 2045, iar baza de calcul pentru ceea ce înseamnă determinarea cuantumului pensiilor speciale a rămas, cel puțin deocamdată, să vedem ce se va mai modifica la dezbaterile în plen în Senat, la 85% din veniturile nete”, declara, în luna mai, Marcel Boloș, atunci ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene.

Rămâne de văzut dacă măcar în al 12-lea ceas clasa politică va conștientiza nevoia închiderii acestui capitol dureros și rușinos sau va sacrifica, încă o dată, interesele și banii României, în favoarea intereselor de gașcă ale unor „speciali”.

RECOMANDĂRILE AUTORULUI:

Bolojan anunță creșterea vârstei de pensionare a magistraților: de la 55 până la 65/ Cei care se vor pensiona înainte de termen vor pierde din pensie

Mai multe femei îl acuză pe sociologul Marius Pieleanu de abuzuri SEXUALE: „Dacă nu te culci cu mine, nu pleci de aici”. „Tremuram. Eram șocată”

Cătălin Predoiu îl contrazice pe Ilie Bolojan în privința anulării alegerilor: „Nu a fost desecretizat totul”