• Publicat:
  • Actualizat:
Politică

Peste 30 de ONG-uri unioniste cer retragerea ambasadorului României din R. Moldova. Reacția Ministerului de Externe

Peste 30 de ONG-uri unioniste cer retragerea ambasadorului României din R. Moldova. Reacția Ministerului de Externe
Peste 30 de asociații non-guvernamentale, membre ale Platformei Civice Acțiunea 2012, au cerut ieri public retragerea ambasadorului român de la Chișinău, Marius Lazurcă, pe care îl acuză de „incompetență și ignoranță în respectarea raportului special cu cel de-al doilea stat românesc". Dacă cererea adresată Ministerului de Externe va rămâne fără răspuns, semnatarii amenință cu proteste. Diplomația română spune, însă, că „nu împărtășește aprecierile" la adresa ambasadorului, se arată într-un răspuns pentru gândul.

Peste 30 de asociații non-guvernamentale, membre ale Platformei Civice Acțiunea 2012, au cerut ieri public retragerea ambasadorului român de la Chișinău, Marius Lazurcă, pe care îl acuză de „incompetență și ignoranță în respectarea raportului special cu cel de-al doilea stat românesc”. Dacă cererea adresată Ministerului de Externe va rămâne fără răspuns, semnatarii amenință cu proteste. Diplomația română spune, însă, într-o reacție pentru gândul, că „nu împărtășește aprecierile” la adresa ambasadorului.

„În solicitarea celor peste 30 de ONG-uri, se arată că, de când a fost numit în funcție, oficialul de la București a demonstrat incompetență și ignoranță în respectarea raportului special cu cel de-al doilea stat românesc. Gafele diplomatice făcute în mod constant au culminat cu atitudinea ofensatoare manifestată cu ocazia Zilei Națioanale a României și cu refuzul de a acorda vize de intrare în România pentru șapte români originari din Republica Moldova, consideră asociațiile unioniste”, susține platforma unionistă.

În replică, MAE apără echipa Ambasadei României din Republica Moldova, despre care spune că „își îndeplinește activitatea în baza mandatului încredințat, cu respectarea practicii și a uzanțelor diplomatice și ținând cont de complexitatea mediului și a specificului societății din Republica Moldova”.

„Referitor la aspectele de natură consulară, Ministerul Afacerilor Externe precizează că secția consulară a Ambasadei României la Chișinău este una dintre componentele cele mai relevante cu privire la capacitatea României de a implementa Codul Comunitar de Vize și standardele Schengen, trecând cu succes inspecțiile de evaluare ale Comisiei Europene. Secția consulară de la Chișinău este printre cele mai performante din întregul sistem consular românesc, atât sub raportul volumului de servicii, cât și sub cel al capacității de a veni, cu creativitate și receptivitate, în întâmpinarea așteptărilor solicitanților”, se arată într-un răspuns transmis de MAE, la solicitarea gândul.

Ministerul condus de Titus Corlățean susține că, în cazul concret la care se face referire în luarea publică de poziție menționată, respectiv refuzurile de acordare de vize pentru tineri basarabeni care doreau să vină la București la manifestări unioniste, secția consulară a aplicat toate prevederile în materie de eliberare a vizelor.

În comunicatul transmis luni presei de Acțiunea 2012, ambasadorul Lazurca mai este acuzat că nu a organizat „niciun eveniment notabil” de Ziua Națională a României și că nu a dat curs invitației primite din partea asociației Spirit Românesc de a participa la depunerea de coroane de flori la monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt. De asemenea, lui Lazurcă i se impută „nefireasca relație” pe care ar avea-o cu biserica rusă din Republica Moldova.

„Reprezentanța diplomatică a fost practic inexistentă pe scena publică din Republica Moldova, iar derapajele ambasadorului României au generat nemulțumire în comunitatea de români, pentru care acțiunile unui oficial de la București au un impact major. Dacă nu vom primi un răspuns, vom organiza acțiuni prin care ne vom arăta dezacordul”, a amenințat Marius Lulea, președintele Centrului pentru Cultură, Istorie și Educație.

În acest context, Platforma Civică Acțiunea 2012 solicită „numirea unei persoane competete” în functia de ambasador în Republica Moldova, care să dea dovadă de „mai mult curaj si dinamism, să dețină abilitatea de a conduce activitatea diplomatică pe un teritoriu locuit majoritar de către români și să găsească soluții de conlucrare cu reprezentanții românilor din cel de-al doilea stat românesc”, au descris luni reclamanții.

Inchide