Primele explicații ale lui Iordache, după propunerile controversate de modificare a Codurilor penale: „Nu facem decât să normalizăm o viață în România”. Dezbaterile, amânate pentru 2 mai. UPDATE

Președintele Comisiei speciale privind modificarea legilor justiției, Florin Iordache, a declarat joi, că prin cele trei inițiative de modificare a legislației penale, coaliția PSD-ALDE nu face decât să normalizeze „o viață în România”.

„S-au depus ieri de către grupurile parlamentare din Camera Deputaților și Senat ale PSD și ALDE trei proiecte care vizează modificări la Codul penal, codul de procedură penală și codul de procedură civilă, pentru punerea în acord cu deciziile CCR, CEDO și directivele europene. În același timp, prin aceste trei inițiative nu facem decât să normalizăm o viață în România, o viața care trebuie gestionată de niște reguli clare”, a afirmat Florin Iordache, după ședința Comisiei speciale de la Parlament.

Comisia specială pentru legile justiției a decis, joi, reluarea discuțiilor privind modificarea Codurilor penale pentru 2 mai, ora 12.00. Până atunci asociațiile de magistrați vor putea face propuneri privind proiectul de lege.

„Să stabilim ce asociații sesizăm, să dăm termen de două săptămâni ca toți cei care vor să vină la dezbateri să facă propuneri. Termenul să fie 2 mai. Pornind de la toate aceste documente, începând cu data de 2 mai să putem începe o dezbatere pe aceste trei inițiative. Toți cei interesați să poată participa și pe de altă parte să depună amendamente. Eu v-aș propune să spuneți pe cine trebuie să invităm. Să invităm din partea CSM, secția judecători și procurori ÎCCJ, PÎCCJ; Asociația Maistraților, Forumul Judecătorilor care ne-a trimis o solicitare, Coaliția românilor, Uniunea Națională a Barourilor, reprezentanți ai mediului academic. Din punctul meu de vedere, trebuie să fim deschiși. Iar ca mod de lucru, începând cu data de 2 mai să începem dezbaterile în Comisie”, le-a propus Florin Iordache, președintele comisiei, colegilor săi.

La dezbaterile din 2 mai au fost invitate și reprezentanți ai catedrelor de drept penal din cadrul marilor universități de drept din întreaga țară.

Președintele PSD LiviuDragneaa negat vehement ideea că o modificare a Codurilor penale ce urmează să fie dezbătută în Comisia Iordache ar fi cu dedicație, în condițiile în careprevede că, în cazul în care unul din judecători sau asistent judiciar este împiedicat să semneze motivarea, cauza se repune pe rol pentru a fi soluționată de un alt complet de judecată. este cazul Dosarului Referendumul în care șeful PSD a fost condamnat.

„Și acum cred că pot să fac, nu știu dacă o să fac. Am auzit și eu că această prevedere este făcută pentru mine. Nu putem să stăm în continuare în această situație în care să ajungem să nu mai luăm în seamă nici măcar deciziile CEDO, care a dat dreptate unui cetățean sloven? Toate deciziile CEDO sunt obligatorii și pentru România, nu numai pentru alte țări. Îmi mai dă cineva anii pierduți, ceea ce am pierdut din cauza acestui proces politic?”, a declarat LiviuDragnea,a președintele PSD, la Pitești.

„Nu mă interesează foarte mult acest articol. Am spus de la început, sunt trei motivații pentru modificarea acestor coduri: obligativitatea de a transpune directiva privind nevinovăția, obligativitatea privind deciziile CCR și CEDO”, a mai afirmatDragnea.

Cât privește abuzul în serviciu a cărui redefinire nu apare în proiectele de modifiare, șeful PSD a spus că Florin Iordache l-a informat că și această chetiune va fi discutată de Comisia parlamentară.

Una dintre prevederile cuprinse în propunerile de modificare a codurilor penale prevede că, în cazul în care unul din judecători sau asistent judiciar este împiedicat să semneze motivarea, cauza se repune pe rol pentru a fi soluționată de un alt complet de judecată.

„Dacă vreunul dintre judecători sau asistent judiciar este împiedicat să semneze hotărârea, cauza se repune pe rol în vederea soluționării de un alt complet de judecată. Când împiedicarea privește pe grefier, hotărârea se va semna de grefierul- șef. În toate cazurile se face mențiune pe hotărâre despre cauza care a determinat împiedicarea”, se arată la punctul 11 al proiectului de lege privind punerea în acord a prevederilor Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă.

Același proiect prevede că motivarea se redactează de judecătorul sau unul din judecători, atunci când completul este format din mai mulți judecători, care a soluționat procesul. Când în compunerea completului de judecată intră și asistenți judiciari, președintele îl va putea desemna pe unul dintre aceștia să redacteze hotărârea. Totodată, hotărârea se redactează în termen de cel mult 30 de zile de la data pronunțării urmând ca în cazuri temeinic motivate, acest termen să fie prelungit cu câte 30 de zile, de cel mult două ori, mai prevede proiectul.

O decizie a CEDO arată că în procesul CerovÅ¡ek și Božičnik contra Slovenia reclamanții nu au avut parte de corectitudinea procedurilor judiciare, deoarece motivarea a fost scrisă de alt judecător decât cel care s-a ocupat de speță. O sesizare similară a existat și în cazul lui LiviuDragnea.

Cazul CerovÅ¡ek și Božičnik vs. Slovenia vizează o situație în care motivarea condamnării unei persoane a fost dată de judecători care nu au participat la procesul respectiv.

„Reclamanții (la CEDO) fuseseră judecați pentru furt de un singur judecător în Slovenia. Judecătorul s-a retras din activitate după stabilirea verdictului, fără a oferi o motivare scrisă privind vina inculpaților și sentința dată. După aproximativ trei ani, doi judecători, care nu participaseră la proces, au elaborat motivații scrise utilizând ca bază o reconstituire a dosarelor cazului. Condamnările au fost confirmate în apel fără vreo reanalizare directă a dovezilor”, arată sentința CEDO dată în 2017.

LiviuDragneaa contestat anul trecut decizia de condamnare în dosarul „Referendumului” susținând că motivarea nu a fost redactată în 30 de zile de la pronunțare, iar la data la care aceasta a apărut, președintele completului care a soluționat cauza era deja pensionar.

Completul de cinci judecători a respins sesizările făcute de apărătorii luiDragnea. Aceștia ceruseră înscrisuri și o expertiză informatică asupra sistemului ECRIS, aplicație folosită la nivelul instanțelor judecătorești pentru managementul electronic al dosarelor. De asemenea, avocații au solicitat copii după cererile de pensionare ale judecătoarelor Livia Stanciu și Luminița Zglimbea. O altă cerere respinsă a fost cea legată de sesizarea Curții Europene de Justiție, considerând că li se refuză accesul la probe.

Președintele PSD fost condamnat definitiv pe 22 aprilie 2016 la doi ani de închisoare cu suspendare. Instanța supremă a motivat decizia susținând că liderul PSD a ales să își folosească „abuziv autoritatea și influența” în partid „pentru a denatura rezultatul scrutinului”.