Reacția lui Kelemen Hunor, după ce Dușa a spus că o prevedere din proiectul UDMR de autonomie al Ținutului Secuiesc „nu este bună nici pentru o glumă proastă”

Întrebat, duminică, într-o conferință de presă la Zalău, cum comentează declarația lui Mircea Dușa, potrivit căreia prevederea din proiectul UDMR de autonomie a Ținutului Secuiesc, ca limba maghiară să fie introdusă din clasa a II-a în școlile cu predare în română din Ținutul Secuiesc, „nu este bună nici pentru o glumă proastă” , Kelemen Hunor a spus că ministrul Apărării vorbește destul de bine limba maghiară.

„Domnul Dușa vorbește destul de bine limba maghiară, înțelege bine, vorbește destul de bine. Dacă avea ocazia să învețe limba maghiară la școală, vorbea mult mai bine decât vorbește acum. Dar și acum vorbește acceptabil. În Guvern, mai în glumă, și domnul Dușa este considerat un secui, pe lângă mine și pe lângă Korodi Attila, pentru că e din Harghita”, a răspuns Kelemen.

REACȚIE Reacția dură a României la atacurile Rusiei după preluarea Portului Giurgiulești din Republica Moldova: „Este propagandă stalinistă”

21:05

STUDIU Studiu: trotinetele sunt mai periculoase decât bicicletele și motocicletele. Ce arată legea din România

21:00

Președintele PSD Harghita, deputatul Mircea Dușa, declara, referitor la proiectul de autonomie prezentat de UDMR, că prevederea potrivit căreia limba maghiară va fi introdusă din clasa a II-a în școlile cu predare în română din Ținutul Secuiesc „nu este bună nici pentru o glumă proastă”. El spunea că proiectul de lege al UDMR privind autonomia Ținutului Secuiesc „este neconstituțional” și nu va trece prin Parlamentul României.

Proiectul UDMR de autonomie a Ținutului Secuiesc a fost prezentat oficial, joi, de către președintele Uniunii, Kelemen Hunor.

Potrivit proiectului UDMR, regiunea formată din județele Harghita, Covasna și Mureș ar trebui să se constituie „ca o regiune autonomă având personalitate juridică în cadrul statului unitar și indivizibil România, pe baza principiilor autonomiei locale garantate de Constituție și prezentului statut”.

Proiectul prevede ca regiunea să fie condusă de un Consiliu regional și unul executiv cu președinte care să participe la ședințele Guvernului României la care sunt tratate probleme care privesc regiunea.

În proiectul de autonomie a Ținutului Secuiesc este stipulat, de asemenea, că limba maghiară, alături de cea română, va fi considerată „limbă oficială în regiune”, iar redactarea bilingvă este „obligatorie” pentru toate actele normative cu caracter general.

Totodată, proiectul UDMR prevede introducerea în regiune, din clasa a II-a, a limbii maghiare în școlile cu predare în limba română, pentru „a exista bilingvism încă din copilărie”.

Proiectul are 97 de articole și este postat pe site-ul Uniunii în limbile română și maghiară, dar va fi tradus și în engleză.