Superimunitatea a fost doar aperitivul: iată adevărata BOMBĂ introdusă în Codul Penal. „Prin asta, s-a dat liber la furat din banii publici”

Art. 253¹

Conflictul de interese

Fapta funcționarului public care, în exercițiul atribuțiilor de serviciu, îndeplinește un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, soțul său, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv, sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase de orice natură, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani și interzicerea dreptului de a ocupa o funcție publică pe durată maximă.

Dispozițiile alin. 1 nu se aplică în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative.

Cod penal actualizat prin:

Zgomotul în jurul modificării Codului Penal în sensul instituirii unei superimunități pentru parlamentari prin scoaterea lor din categoria funcționarilor publici a aruncat în plan secund o altă schimbare făcută de deputați pe șest și a cărei miză este mult mai mare. Mai exact, printr-o a doua lege de modificare a Codului penal, trecută cu 266 de voturi pentru și 32 împotrivă, deputații au redefinit conflictul de interese, astfel încât aleșii locali – primari, consilieri sau șefi de Consilii Județene, dar și miniștrii să scape de răspundere penală atunci când, folosindu-se de funcția lor, iau o decizie în avantajul lor sau al familiilor. 

RĂZBOI Americanii au atacat 35 de obiective în Siria. Care au fost țintele

23:34

SOCIAL Ce este metoda „Curierul” și cum poți rămâne fără contul de WhatsApp

22:39

Mai concret, este vorba, în principal, de atribuirea de contracte din bani publici, pentru care nu vor mai fi obligați să dea nicio explicație, pentru că au fost excluși din categoriile care intră sub incidența conflictului de interese sub paravanul emiterii, aprobării sau adoptării actelor administrative.

Liderii USL din teritoriu au făcut, anul acesta, nenumărate presiuni pentru scoaterea primarilor și șeflor de CJ-uri din sfera conflictelor de interese, mai ales după o serii de decizii ANI luate în cazul unor lideri USL cum ar fi șefii CJ Nicușor Constantinescu, Aristotel Căncescu, sau primarul Sibiului Klaus Iohannis.

„Miza este să se dea liber la furat din banii publici”, a comentat situația șeful ANI Horia Georgescu, invitat la Gândul LIVE. Președintele Comisiei juridice a Camerei Deputaților, Bogdan Ciucă, susține însă că și în condițiile noilor prevederi nu sunt excepții de la răspunderea penală. 

ANI a constatat posibila săvârșire a conflictelor de interese în materie penală  în cazul a 5 președinți de Consilii Județene, 22 de consilieri județeni, 24 de consilieri locali, 22 de primari și 5 viceprimari.

VEZI AICI LISTA COMPLETĂ A ALEȘILOR LOCALI SUSPECTAȚI DE CONFLICT DE INTERESE

VEZI AICI LEGEA DE MODIFICARE A CODULUI PENAL

Ce și cum s-a modificat

Modificarea controversată vizează articolul 253 din Codul Penal.

ART. 253` – forma actuală

Conflictul de interese

 (1) Faptă funcționarului public care, în exercițiul atribuțiilor de serviciu, îndeplineste un act ori participăƒ la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru șine, soțul său, o rudăƒ ori un afin pânăƒ la gradul II inclusiv, sau pentru o altăƒ persoanăƒ cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căƒreia a beneficiat ori beneficiazăƒ de servicii sau foloase de orice naturăƒ, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani și interzicerea dreptului de a ocupă o funcție publicăƒ pe durată maximă
 (2) Dispozițiile alin. 1 nu se aplică în cazul emiterii, aprobăƒrii sau adoptăƒrii actelor normative.
 modificat de

ART 253` – forma modificată

Conflictul de interese

Fapta persoanei care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu ce rezultă dintr-un contract de muncă și o fișă a postului semnate cu o instituție dintre cele prevăzute la art. 145 și care îndeplinește un act prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material necuvenit, pentru sine, soțul său, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă și interzicerea dreptului de a ocupa funcția publică de care s-a folosit la săvârșirea faptei pentru o durată de maximum 3 ani, calculată începând cu data săvârșirii faptei.

 Dispozițiile alin. (1) nu se aplică în cazul emiterii,aprobării, adoptării sau semnării actelor normative sau administrative,
precum și în cazul încheierii unui act sau a luării unei hotărâri care să privească creația, dezvoltarea, pregătirea științifică, artistică, literară , profesională.

Astfel, încă de la definirea conflictului de interese în Codul penal, deputații au instituit două condiții cumulative pentru a intra sub incidența acestei prevederi, fapt care îi exclude din start pe reprezentanții administrației. Potrivit noilor prevederi, pentru a fi acuzată de conflict de interese, persoana în cauză trebuie să-și exercite atribuțiile de serviciu în baza unui contract de muncă și a unei fișe a postului semnate cu o instituție publică. Or, în cazul miniștrilor sau aleșilor locali, exercitarea atribuțiilor de serviciu nu rezultă dintr-un contract de muncă. Astfel, ei ar fi putut fi trași la răspundere dacă în loc de „și o fișă a postului” formularea era „sau o fișă a postului”.

În al doilea rând, prin introducerea unui nou alineat, reprezentanții administrației sunt eliminați total din categoria celor care pot fi acuzați penal de conflict de interese. Potrivit noii formulări. „Dispozițiile alin. (1) (referitor la conflictul de interese n.r.) nu se aplică în cazul emiterii, aprobării, adoptării sau semnării actelor normative sau administrative, precum și în cazul încheierii unui act sau a luării unei hotărâri care să privească creația, dezvoltarea, pregătirea științifică,  artistică,literară, profesională”. Or, orice act emis de o autoritate administrativă este un act administrativ – ordinele miniștrilor, hotărârile consiliilor locale și județene sau dispozițiile primarilor. De asemenea, încheierea unui contract este tot un act administrativ în care autoritatea publică locală/centrală este una dintre părți.

De asemenea, sintagma „dezvoltarea”  poate fi interpretată în sensul oricărei achiziții a administrației locale sau centrale/minister.

Georgescu: „Miza este să se dea liber la furat din banii publici„

Șeful Agenției Naționale de Integritate, Horia Georgescu, susține că miza noilor prevederi este „să se dea liber la furat din bani publici”

„Referitor la dezincriminarea conflictului de interese se creează un efect multiplicator în ceea ce înseamnă fraudarea banilor publici, a contractelor din fonduri europene sau din bani de la buget. Mai concret, un președinte de Consiliul Județean, un primar poate da contracte, direct sau indirect soției, copiilor, fără să fie pedepsit. (…) Miza este să se dea liber la furat din banii publici prin dezincriminarea conflictului de interese în special la nivelul administrației publice locale. E o miză politică. Miza e referitoare la contractele din administrația publică locală din bugetul național sau din fonduri europene”, a declarat Georgescu, la GÂNDUL LIVE.
El a adăugat că efectul imediat al intrării în vigoare a noilor prevederi este că toate cazurile de conflicte de interese aflate în instanță vor primi soluție de achitare.

Ciucă: „Nu exclude cu nimic răspunderea penală a ordonatorilor de credit”

De altă părere este președintele Comisiei juridice din Camera Deputaților, Bogdan Ciucă. „Acum, când vorbim de articolul 253 indice 1, vorbim de o inițiativă care se află în spațiul public de un an și ceva, care a trecut și de Senat și care a fost aprobată și de Cameră, dar care nu exclude cu nimic răspunderea penală a ordonatorilor de credit, a celor care participă la licitații, organizează licitații și semnează documente cu acest caracter dacă vreți economic și cu implicații bugetare. Primarul intră în această categorie care organizează și semnează”, a declarat Ciucă, pentru gândul, Ciucă. 

Nicolescu: „În ceea ce privește conflictul de interese penal am mai putea sta de vorbă”

Mult mai nuanțat este liberalul Theodor Nicolescu. „Modificările la Codul Penal – unele sunt în regulă, alte pot fi îmbunătățite. În ceea ce privește conflictul de interese penal, am mai putea sta de vorbă, în funcție și de reacția societății, este o decizie de luat în privința oportunității, în rest nu văd mari probleme ridicate de aceste modificări”, a declarat el pentru gândul, apreciind că în cazul demnitarilor care își angajează soțiile i se pare exagerat ca aceștia să răspundă penal.