„Tehnocratul” lui Ponta, care la prezidențiale îi făcea pe românii din diaspora agitatori, a mai supraviețuit două luni în Guvern

„Eu am aflat de la șofer, pe 30 decembrie, venind la birou. Nu am avut nicio discuție cu ministrul. Cumva, mă așteptam să se întâmple asta, deși eu nu fac parte din niciun partid”, a declarat Bogdan Stanoevici, pentru MEDIAFAX.

„Eram tehnocrat înainte să vină tehnocrații”, a mai spus Bogdan Stanoevici, precizând că este deranjat de modul în care s-au desfășurat lucrurile. „Am fost extrem de dezamăgit. Nu știu unde este transparența despre care se tot vorbește acum în minister”, a menționat Stanoevici.

Decizia privind eliberarea lui Bogdan Stanoevici din funcția de secretar de stat la Ministerul Culturii a fost semnată de premierul Dacian Cioloș și a fost publicată, pe 29 decembrie, în Monitorul Oficial. El a mai rămas astfel aproape două luni în minister, după ce fostul premier Victor Ponta, cel care l-a adus în Executivul său, și-a depus mandatul pe 4 noiembrie.

ECONOMIE Cât câștigă săptămânal un pakistanez ca livrator de mâncare în Constanța. „Nu mă plâng”

12:49

TEHNOLOGIE De ce noul model de AI al Anthropic este considerat prea periculos pentru a fi lansat

12:45

El nu este singurul demnitar din garnitura folosită de Victor Ponta care a rămas în Guvern și după plecarea acestuia. Mirel Palada, fost consilier la Cancelaria prim-ministrului Ponta, a mai rămas o lună în mandatul lui Cioloș, fiind demis de acesta.

Bogdan Stanoevici a fost secretar de stat al Ministerului Culturii începând din ianuarie 2015, când a fost numit în această funcție printr-o decizie luată de premierul de la momentul respectiv, Victor Ponta. Înainte de a ocupa această funcție, Stanoevici a fost ministru delegat pentru Românii de Pretutindeni. Demisia sa a fost cerută la momentul respectiv din cauza problemelor cu care s-a confruntat diaspora în a-și exercita votul la alegerile prezidențiale.

În timpul alegerilor prezidențiale din 2014, Bogdan Stanoevici a calificat revoltele românilor din diaspora, apărute în urma imposibilității de a vota și a așteptării la cozi interminabile, drept „provocate”, iar pe tinerii revoltați i-a numit „agitatori”. El a spus chiar că unii dintre revoltați „nu vorbeau românește”.

Bogdan Stanoevici este de profesie actor, fiind cunoscut pentru roluri precum cele din filmele „Sania albastră”, de Ioan Cărmăzan, „Noi, cei din linia întâi”, de Sergiu Nicolaescu, „Tertium non datur”, de Lucian Pintilie, și „Cel ales”, de Cristian Comeagă. Cu câteva luni înainte de Revoluția din 1989, acesta a părăsit România, stabilindu-se în Franța, unde și-a continuat cariera actoricească. Stanoevici a revenit în România în anul 2011.

Pe de altă parte, odată cu înlăturarea lui Bogdan Stanoevici din conducerea Ministerului Culturii, și Ortansa Luminița Constantin a fost eliberată din funcția de secretar general adjunct pe care o deținea temporar la Ministerul Culturii. O decizie în acest sens a fost publicată pe 29 decembrie, fiind semnată de premierul Dacian Cioloș, la propunerea instituției conduse de Vlad Alexandrescu.

„Există mai multe nume care se vehiculează pentru posturile de secretar de stat. Sper ca oamenii care vin să nu distrugă ce am realizat împreună cu Ionuț Vulpescu (fostul ministru al Culturii, n.r.)”, a mai spus Bogdan Stanoevici.

„Este foarte curios cum domnul ministru (Vlad Alexandrescu, n.r.) a adus consilieri foarte tineri, care nu au niciun fel de experiență. De exemplu, Andrei Rus (critic de film și profesor, n.r.), care a fost implicat într-un scandal, ce s-a soldat cu deschiderea unui dosar penal, consiliază pe probleme ale cinematografiei”, a mai declarat Bogdan Stanoevici.

Stanoevici a făcut referire și la faptul că actorul Anghel Damian, în vârstă de 24 de ani – fiul lui Laurențiu Damian, care este directorul studioului Editura Video, care aparține Ministerului Culturii -, a fost numit în funcția de consilier pe probleme de teatru al ministrului Vlad Alexandrescu. „Parcă nu se punea problema de nepotism”, a spus ironic Bogdan Stanoevici.

Totodată, Bogdan Stanoevici a spus că după plecarea din Ministerul Culturii își va continua activitatea și ar putea candida la alegerile parlamentare.

În prezent, Ministerul Culturii are doi secretari de stat: Mihai Ghyka, numit recent în această funcție de premierul Dacian Cioloș, și Alexandru Oprean, care ocupă acest post din aprilie 2014, de pe vremea fostului Guvern Ponta.

Pe de altă parte, întreaga organigramă a Ministerului Culturii a fost modificată. În acest sens, Vlad Alexandrescu a anunțat, luni, pe pagina sa de Facebook, că a fost publicată în Monitorul Oficial hotărârea privind noua structură organizatorică a instituției. Aceasta, potrivit ministrului, reflectă domeniile de activitate ale Ministerului Culturii în mod vizibil, transparent și clar și corespunde obiectivelor programului de guvernare.

„Regândirea structurii prin crearea mai multor direcții și servicii în locul unor direcții generale care reuneau domenii vaste, diverse și care nu erau complementare, asigură, pe de o parte, vizibilitatea și identificarea domeniilor de activitate, și, pe de altă parte, operativitatea în îndeplinirea atribuțiilor ministerului, precum și specializarea în procesul decizional”, a spus Vlad Alexandrescu.

Până la momentul difuzării acestei știri, reprezentanții Ministerului Culturii nu au răspuns întrebărilor adresate de agenția MEDIAFAX privind reorganizarea instituției.