Trimisul lui Obama, de vorbă cu Kovesi și cu ONG-urile. Cum i-a fost descrisă „metoda” atacării statului de drept: „După ce te calcă cu autobuzul, coboară să vadă care mai e viu sub roți”

Cât se respectă în România regulile statului de drept cu o justiție independentă, ce îi mobilizează pe oamenii politici să voteze sau să permită adoptarea unor legi deficitare în domeniul anticorupției sau pentru mediul de afaceri și, mai ales, de ce nu ies oamenii în stradă să-și apere statul au fost adevăratele preocupări ale Victoriei Nuland, responsabilul pentru Europa din Departamentul de Stat al SUA, în cele 24 de ore cât s-a aflat la București.

Este și motivul pentru care la o oră după aterizarea pe aeroportul Otopeni, vineri, la 19.00, emisarul american s-a oprit la sediul DNA pentru a discuta cu Laura Codruța Kovesi, timp de 30 de minute. Cu procurorul general, Tiberiu Nițu, nu a existat însă o discuție similară. Spre deosebire de întâlnirile cu președintele Traian Băsescu și cu ministrul de Externe Titus Corlățean, anunțate oficial de Președinție și de MAE, cea cu șefii DNA s-a desfășurat într-o discreție totală.

ECONOMIE Curs valutar miercuri, 30 septembrie 2026. Euro se apropie din nou de record. Dolarul scade, iar aurul se scumpește puternic

13:56

CONTROVERSĂ Rusia ar fi plănuit să-l ucidă pe marele sahist Garri Kasparov, în această vară. Fostul campion mondial a fost plasat sub protecție specială în SUA. Ce detalii au ieșit la iveală despre planul de asasinat

13:48

La fel ar fi urmat să se întâmple și cu întâlnirea la care oficialii americani au invitat, la Ambasada SUA la București, reprezentanți ai mai multor ONG-uri care urmăresc activitatea Justiției și a instituțiilor politice. De pe listă au fost omise organizații apropiate trustului de presă al lui Dan Voiculescu. În ultimul moment, Victoria Nuland a cerut însă o fotografie cu cei prezenți, urmând ca Ambasada să o facă publică. „Ea și-a dorit acest lucru. Mesajul este acela că a vrut să dea un semnal clar: eu sprijin un anumit gen de presă și o orientare clară spre Vest a unor ONG-uri. De aceea n-a venit Gâdea la pus întrebări. Iar organizațiile chemate sunt cele care au avut poziții corecte din punct de vedere al lucrurilor care s-au întâmplat pe zona lor de activitate”, a comentat pentru gândul Adrian Moraru, directorul Institutului pentru Politici Publice, unul dintre cei prezenți la discuție.

La întâlnirea restrânsă de la Ambasadă și-a confirmat participarea și Cristian Ghinea, directorul Centrului Român pentru Politici Europene, care însă nu a dorit să dea detalii, considerând discuția una off the record. „A fost o discuție excelentă și sunt optimist”, a rezumat Ghinea.

Nuland: „Răul e făcut”

În cele aproximativ 60 de minute cât a durat întâlnirea, ONG-iștii și-au pus pe masă temerile și îngrijorările și i-au descris Victoriei Nuland, unul din cei mai influenți diplomați americani, „metoda” pe care politicienii o aplică în România la fiecare derapaj care stârnește reacții externe. „Preocuparea era legată de respectarea statului de drept, de modul în care se adoptă legi în România, legi legate de anticorupție, dar și de mediul de business, în condițiile în care, oricum, cele două domenii se întretaie. Noi am explicat că aceste lucruri (precum episodul din „marțea neagră” a Parlamentului, n.red.) se întâmplă cu o frecvență mare și îngrijorătoare. Mesajul a fost acela că, după ce te calcă cu autobuzul și Ambadasa iese și îi atenționează, ei nu fac alteva decât să cobooare și să se uite care din noi mai e viu sub roți. Există deja o metodă”, spune Adrian Moraru.

Mai mult interesată să primească semnalele societății civile decât să transmită mesaje, așa cum a făcut-o ulterior într-o conferință de presă, Victoria Nuland nu a făcut foarte multe comentarii. Oficialul american a constatat însă că, și după tentativele de modificare a Codului Penal, ca și în timpul crizei politice din 2012 când Departamentul de Stat l-a trimis pe predecesorul său, Philip Gordon, la București, „răul e făcut”. „Spunea și ea că răul, ca și în 2012, e făcut, chiar dacă are acum asigurări din partea Guvernului. Și ambasada, dar și ea, competența maximă a Departamentului de Stat pentru Europa, erau foarte clar informate în legătură cu tot ce s-a întâmplat ăn România, aveau toate detaliile. Semnalul nostru a fost că e o îngrijorare că nu există o responsabilitate politică – mă refer, și e punctul meu personal de vedere, la atitudinea generală a politicienilor, nu doar la USL – față de statul de drept și că sunt dispuși să ajungă să facă orice dacă este vorba de propriile afaceri sau de riscul de a ajunge la pușcărie”, a explicat directorul IPP.

„Presa acaparată”. Întrebarea SUA: De ce nu ies românii în stradă pentru justiție?

Una dintre nedumeririle Victoriei Nuland a fost aceea că, deși au dovedit că pot ieși în stradă să-și apere convingerile, românii nu se mobilizează la fel când vine vorba de corupție, de justiție. Așa s-a ajus, de altfel, susține Adrian Moraru, la discuția despre dependența și „acapararea” presei din România. „O altă îngrijorare menționată a fost cea legată de starea presei în România și de acapararea acesteia. S-a interesat de modul cum e controlată presa în România. Discuția a pornit de la întrebarea de ce oamenii nu reacționează la corupție și la derapaje, iar răspunsul nostru a mers către lipsa informării sau, mai exact, către tipul de informare care se practică în trusturile de presă”, arată directorul IPP.

Referiri au fost făcute și la mecanismele europene de apărare a statului de drept, care au funcționat în 2012. Aici, reprezentanții ONG au fost mai degrabă critici la adresa inacțiunii, de această dată, din partea Bruxelles-ului. „S-a discutat și de ce tipuri de mecanisme de balansare a unor măsuri pot fi găsite, ce poate face Europa pentru noi și de ce face sau, mai exact, nu face”, spune Moraru.

De ce „nu a fost chemat Gâdea să pună întrebări”

Lista scurtă a celor care au fost invitați la Ambasada SUA a scandalizat ONG-urile lăsate deoparte. Directorul IPP spune că explicația ar trebui căutată în domeniul în care activează fiecare organizație, dar și în simboluri, Nuland fiind unul dintre cei mai buni comunicatori din diplomația americană. „Diplomația este despre simboluri și despre gesturi. Să nu uităm, în decembrie, în Ucraina, doamna Nuland s-a dus pe Maidan și le-a dat biscuiți demonstranților. Inițial s-a spus că întâlnirea va fi confidențială și să păstrăm discreția. Astăzi, ni s-a spus că se va face public acest lucru și a fost făcută chiar și o poză. Mesajul este acela că a vrut să dea un semnal clar: eu sprijin un anumit gen de presă și o orientare clară spre Vest a unor ONG-uri. De aceea n-a venit Gâdea la pus întrebări. Iar organizațiile chemate sunt cele care au avut poziții corecte din punct de vedere al lucrurilor care s-au întâmplat pe zona lor de activitate”, explică directorul IPP cum adjunctul Departamentului de Stat a ales să își transmită mesajul în România.

Moraru admite însă că există numeroși nemulțumiți. „Alte organizații care au zgâriat ușa Ambasadei trebuie să înțeleagă că s-a întâmplat să fie o chestiune legată de corupție, de incompatibilități, de Parlament. Dacă era o problemă legată de minorități, ar fi fost chemate organizațiile care se ocupă de romi, de maghiari. Nu înseseamnă că numai aceste ONG sunt agreate se SUA”, crede el.