UDMR propune „indulgențele penale”: pedepse reduse pentru deținuții care donează bani

În forma propusă de UDMR articolului 75 litera d) din Codul Penal prevede că „acoperirea integrală a prejudiciului material cauzat prin infracțiune, în cursul urmăririi penale sau al judecății, până la primul termen de judecată, dacă făptuitorul nu a mai beneficiat de această circumstanță într-un interval de 5 ani anterior comiterii faptei” se înscrie în rândul circumstanțelor atenuante legale.

Potrivit proiectului de lege, de circumstante atenuante ar putea beneficia și cei care săvârșesc infractiuni contra sănătății publice, contra securității nationale, contra umanității, infracțiuni de corupție, spălare de bani, infracțiuni privind protectia martorilor, persoanelor vinovate de nerespectarea regimului privind de traficul de organe, țesuturi sau celule de origine umană, privind prevenirea și combaterea pornografiei și a celor privitoare la regimul adopțiilor.

REACȚIE Vicepreședintele ANCOM ironizează show-ul de „adio” al lui Fritz: „Mai tare era dacă era primar în China”

14:02

MILITAR Sfârșitul unei ere: SUA își retrag trupele din Irak după 23 de ani de operațiuni militare, dar pericolele persistă

13:57

Circumstanțe atentuante se pot aplica în cazul săvârșirii a peste 30 de infracțiuni, printre care și cele enumerate mai sus, pentru care actualul Cod Penal, la litera d) a articolului 75 interzice aplicarea reducerii de pedepse în situația acoperirii integrale a prejudiciului material.

Proiectul de lege facilitează liberarea condiționată în cazul pedepsei cu închisoarea.

UMDR vrea ca liberarea condiționată în cazul închisorii să poată fi dispusă, dacă cel condamnat a executat cel puțin jumătate din durata pedepsei, în cazul închisorii care nu depășește 10 ani, sau cel puțin două treimi din durata pedepsei, dar nu mai mult de 15 de ani, în cazul închisorii mai mari de 10 ani

În forma actuală eliberarea condiționată poate fi dispusă dacă cel condamnat a executat cel puțin două treimi din durata pedepsei, în cazul închisorii care nu depășește 10 ani, sau cel puțin trei pătrimi din durata pedepsei, dar nu mai mult de 20 de ani, în cazul închisorii mai mari de 10 ani.

UDMR vrea sancțiuni mai ușoare și pentru deținuții care au împlinit peste 60 de ani, aceștia ar putea beneficia de eliberarea condiționată, după executarea efectivă a cel puțin o treime din durata pedepsei, în cazul închisorii ce nu depășește 10 ani, sau a cel puțin jumătate din durata pedepsei, în cazul închisorii mai mari de 10 ani.

Proiectul de lege depus modifică și Codul de Procedură penală, astfel eliberarea condiționată ar urma să se dispună de către judecătorul de supraveghere a privării de libertate prin încheiere, la propunerea comisiei pentru liberare condiționată, la cererea persoanei condamnate potrivit dispozițiilor legii privind executarea pedepselor, în termen de 3 zile de la formularea cererii”, în urma modificării articolului 587, alineatul 1 din Codul de procedură penală.

UDMR propune modificarea regimului închis de detenție, el fiind aplicat persoanelor condamnate pentru fapte comise cu violență.

„Regimul închis se aplică inițial persoanelor condamnate pentru fapte comise cu violență la pedeapsa închisorii mai mare de 3 ani, dar care nu depășește 13 ani”, potrivit proiectului de lege. În forma actuală, Legea nr. 254/2013 la articolul 36, alineatul 1 nu include sintagma „fapte comise cu violență”.

UDMR vrea ca persoanele condamnate pentru fapte de violență cu pedeasa închisorii mai mare de un an, dar care nu depășește 3 să beneficieze de regim semideschis.

„Regimul semideschis se aplică inițial persoanelor condamnate pentru fapte comise fără violență la pedeapsa închisorii mai mare de 3 ani, dar care nu depășește 13 ani, respectiv persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii mai mare de un an, dar care nu depășește 3 ani în cazul unor fapte comise cu violență”, potrivit proiectului de lege.

Proiectul de lege prevede că „regimul deschis se aplică inițial persoanelor condamnate pentru fapte comise cu violență la pedeapsa închisorii de cel mult un an, respectiv pentru fapte comise fără violență la pedeapsa închisorii mai mare de un an, dar care nu depășește 3 ani.”

UDMR cere ca în cazul persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii de până la un an executarea pedepsei să se realizează în arest la domiciliu cu excepția persoanelor condamnate pentru fapte comise cu violență.

Prevederea se aplică și persoanelor condamnate care mai au de executat un an din pedeapsa inițială a închisorii mai mare de un an, potrivit inițiativei legislative depuse de UDMR.

Deținuții vor putea să doneze 40% din banii câștigați din munca prestată penitenciarului pentru reducerea pedepsei.

Proiectul de lege depus de UDMR prevede că „dacă persoana condamnată renunță la procentul de 40%, în favoarea penitenciarului, munca se consideră a fi neremunerată și zilele executate pentru zilele de muncă prestate, se calculează potrivit art. 96 alin. (1) lit. b)”.

În forma actuală articolul 87 prevede că veniturile prevăzute la art. 86 (plata muncii prestate) se încasează de către administrația penitenciarului în care se află persoana condamnată și se repartizează după cum urmează: a) 40% din venit revine persoanei condamnate, care poate folosi pe durata executării pedepsei privative de libertate 90% din acesta, iar 10% se consemnează pe numele său, la Trezoreria Statului, urmând să fie încasat în momentul punerii în libertate.

UDMR propune modificarea articolului 96, astfel în cazul în care se prestează o muncă remunerată, se consideră 4 zile executate pentru 3 zile de muncă, 3 zile executate pentru 2 zile de muncă, iar dacă munca este prestată pe timpul nopții, se consideră 2 zile executate pentru o noapte de muncă.

În cazul elaborării de lucrări științifice publicate sau invenții și inovații brevetate, se consideră 20 de zile executate, pentru fiecare lucrare științifică sau invenție și inovație brevetate.

„Promovarea unor propuneri legislative privind reducerea numărului deținuților este de natură să contribuie la evitarea unor condiții necorespunzătoare de detenție, la diminuarea simțitoare a sumelor care trebuie alocate de la buget în acest scop, precum și a unor condamnări ale statului român de către CEDO. Suntem conștienți că pe plan intern este foarte delicată punerea problemei adoptării unor acte normative prin care să se reducă supraaglomerarea din penitenciare, însă aceasta este singura modalitate prin care s-ar îmbunătăți considerabil condițiile de detenție și ar micșora sumele care ar putea fi alocate unităților penitenciare, iar pe de altă parte ar contribui la evitarea pronunțării unei hotărâri pilot de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin care România ar fi condamnată pentru neasigurarea condițiilor de detenție corespunzătoare persoanelor private de libertate”, susțin cei opt parlamentari UDMR care au semnat proiectul de lege, în expunerea de motive.

Senatul este prima Camera sesizată.