Un senator AUR vrea lege prin care să fie pedepsite oficialităţile care nu celebrează Ziua Drapelului. Sărbătoarea ar urma să aibă loc pe 26 iunie și toate instituțiile statului ar fi obligate să o celebreze

Senatorul AUR Mircia Chelaru, inițiatorul legii, alături de alţi 70 de deputaţi şi senatori, vor să-i oblige, prin lege, pe şefii autorităţilor publice să participe activ la sărbătoarea Drapelului Naţional, eveniment care ar urma să aibă loc în fiecare an, pe 26 iunie.

Un proiect depus încă din legislatură trecută, în 2023, a fost readus în atenţie, miercuri, de către componenţii Camerei Deputaţilor. Iniţiatorul propunerii legislative este senatul AUR, Mircia Chelaru, care spune că săptămâna viitoare membrii Comisiei de Administraţie vor revizui proiectul şi vor vota.

„Se transferă dintr-o ceremonie strict departamentală într-o sărbătoare naţională. Problema că a stat atât de mult a deranjat. La cei care refuză să sărute drapelul, cei care refuză să participe la această activitate m-am referit eu că trebuie sancţionaţi. Ştim foarte bine cine sunt, dar putem elimina treaba asta. Nu stricăm o sărbătoare națională doar pentru moftul unuia sau altuia de nu veni să celebreze drapelul. În comisia de administraţie eliminăm treburile care nu sunt conforme, inclusiv aceste elemente de sancţionabilitate”, transmite senatorul Chelaru, pentru Gândul.

FINANCIAR Nicușor Dan s-a întâlnit la New York cu investitori în obligațiuni românești. „Vom păstra traiectoria fiscală”

07:38

INEDIT Cum se pronunță corect „LIDL”, de fapt. Majoritatea românilor o fac greșit, dar chef Florin Dumitrescu e elucidat misterul

07:36

Mircia Chelaru a revenit la sentimente mai bune în cei trei ani şi jumătate de când a iniţiat acest proiect şi spune că vor fi eliminate multe din sancţiuni pentru aceia care nu vor onora ca atare această sărbătoare.

Modificările vor fi făcute săptămâna viitoare, când vor fi introduse şi alte amendamente pe care chiar iniţiatorul legii le propune pentru a fi introduse în textul proiectului.

Ce prevede proiectul iniţiat de parlamentarul Mircia Chelaru

Senatorul Chelaru, militar de carieră, spune că toate aceste lucruri pe care le doreşte inserate în textul de lege există deja într-un protocol militar.

„Drapelul Naţional al României se înalţă în ziua .de 26 iunie şi rămâne arborat până în seara zilei de 25 iunie a anului următor, când, la ora 18.00, ROMÂNIA, printr-o ceremonie organizată în prezenţa comandantului gărzii de onoare şi a unui trompet, pe semnalul „STINGEREA” este coborât, desprins de la catarg, împăturit şi preluat de garda drapelului. La ceremonie participă obligatoriu Prefectul şi Comandantul garnizoanei, sau înlocuitorii legali ai acestora.

Oficialităţile prezente la Ceremonie ies din dispozitiv şi se aşează în linie cu faţa la Drapel, la o distanţă de minim 3 m de acesta. Apoi, fiecare sărută Drapelul Naţional al României în ordinea de reprezentare protocolară şi rămân în aceeaşi linie, cu faţa la Drapel.

După terminarea momentului de la punctul f), comandantul garnizoanei (comenduirii de garnizoană) sărută pânza Drapelului şi, concomitent cu preotul militar/ierarhul bisericesc, se poziţionează pe marginile liniei de dispunere a oficialităţilor. 

În acest dispozitiv se intonează imnul naţional al României, vocal şi instrumental şi începe înălţarea Drapelului Naţional al României pe catarg”, se arată în textul de lege propus.

Cum decurge ceremonialul arborării Drapelului Naţional

Pe 26 iunie ar urma să aibă loc această sărbătoare la care să participe toţi şefii de instituţii, la nivel local şi naţional, ba chiar şi la nivel de ambasade şi consulate.

„Ceremoniile consacrate Zilei Drapelului Naţional al României se vor desfăşura în ziua de 26 iunie, pe tot cuprinsul teritoriului naţional precum şi în ambasadele şi consulatele României, începând cu ora 11.00. 

Drapelul Naţional al României care urmează să fie ridicat pe catarg se depune în seara zilei de 25 iunie într-o biserică din incinta unei unităţi
militare sau într-o biserică cu tradiţii şi semnificaţii istorice pentru comunitatea locală, situată în vecinătatea „Pieţei Tricolorului”. 

La ceremonie participă obligatoriu Prefectul şi Comandantul garnizoanei, sau înlocuitorii legali ai acestora.

Oficialităţile prezente la Ceremonie ies din dispozitiv şi se aşează în linie cu faţa la Drapel, la o distanţă de minim 3 m de acesta. Apoi, fiecare sărută Drapelul Naţional al României în ordinea de reprezentare protocolară şi rămân în aceeaşi linie, cu faţa la Drapel.”

Iniţiatorul proiectului spune că unele dintre sancţiuni vor fi eliminate

Proiectul de lege, în forma de acum trei ani şi jumătate,  prevede şi nişte sancţiuni, care ar trebui aplicate de prefect sau de organele abilitate din subordinea sa, precum şi de alte instituţii.  Unele dintre pedepse vor fi eliminate, spune senatorul Chelaru, pentru Gândul.

„În sensul prezentei legi, constituie contravenţie următoarele fapte, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii, să constituie infracţiuni, şi se sancţionează cu amendă, astfel: a) de la 10.000 la 30.000 lei pentru încălcarea prevederilor prevăzute la art. 2
alin. (3). b) de la 1.000 lei la 2.500 lei în sarcina persoanei desemnate cu această atribuţie, pentru menţinerea în stare deteriorată a Drapelului Naţional al României arborat în „Piaţa Tricolorului”; c) de la 5.000 lei la 10.000 lei, refuzul unui oficial participant conform art. 4,
alin. (2), lit. f) de a săruta Drapelul Naţional al României; d) de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru nerespectarea prevederilor de la art. 1
alin. (3).
Constatarea contravenţiilor de la art. 7 alin. (a) – (c), se face de către Instituţia Prefectului prin organele legal abilitate din subordinea sa, iar cele de la alin. (d) de către Consiliul Naţional al Audiovizualului.  Constituie abuz în serviciu şi se sancţionează conform legii penale refuzul explicit sau sub o formă de sustragere voluntară a reprezentantului unei autorităţi publice cu atribuţii prevăzute în prezenta lege de a participa la Ceremonia de Celebrare a Zilei Drapelului Naţional al României.”

Proiectul a trecut tacit de Senat şi urmează votul în Camera Deputaţilor.