• Publicat:
  • Actualizat:
Politică

Unde ne este capul, ne stă și Moscheea. De unde vine, cu adevărat, bomba în România?

Unde ne este capul, ne stă și Moscheea. De unde vine, cu adevărat, bomba în România?
Vizita fulger a președintelui Klaus Iohannis în capitala Turciei și întâlnirea cu președintele Recep Tayyip Erdogan s-au încheiat cu ridicarea încă unui etaj al fantasmei islamice în București. Cea mai mare moschee din Europa are, de acum, promise autorizații de la Primărie (președintele României), o replică creștin-ortodoxă minusculă în Istanbul (președintele Erdogan) și o serie de referendumuri ale prezumtivilor primari (Dan, Orban, Firea).

Iată o lămurire a felului în care această moschee s-a ridicat, până în acest moment, doar „din cuțite și pahare” și consecințele acestei furtuni de vorbe, în mijlocul unui război la distanță cu fundamentalismul islamic.

Care-s discursurile radicale?

1. Pelerinajul musulman Turcia – București va aduce terorismul.

Argumentul Centrului Internațional pentru Studiul Radicalizării din Londra: Turcia are o rată scăzută în furnizarea de fundamentaliști din rândul propriilor cetățeni. Dată fiind însă emigrația masivă-mascată, aceasta poate constitui un grad de alertă pentru România, dar fără o cuantificare exactă a proporțiilor. 

De unde vine, cu adevărat, bomba în România?

Principalii lideri politici își construiesc popularitatea pe anxietățile românului comod, capcană a prejudecăților (teama de viitor incert, de străinii care creează probleme, etc.). Politicienii/guvernanții nu caută soluții reale de integrare a tinerilor, cei mai deschiși către experiențe reale și virtuale. Vidul politicilor sociale creează, mai degrabă, „recruți” români.

Atenție: Unui asemenea spectacol al discursurilor naționaliste, extremiste i-a căzut pradă generația anilor 1930.

2. România să fie a creștinilor, nu a musulmanilor.

Acest discurs populist atinge coarda sensibilă a pelerinilor de la moaște și întărește frecvența donațiilor guvernamentale către Biserica Ortodoxă Română.

De unde vine, cu adevărat, bomba în România?

Ce poate constitui o problemă este însăși BOR, absența carității, a implicării reale a acesteia în comunitățile în nevoie. Chiar și pasivă, Biserica de la București și cea de la Istanbul este puțin probabil să-și schimbe ostatici masiv.

Totuși: Comparativ, în primii zece ani după Revoluție, în plin marasm al tranziției, s-au înregistrat pierderi minime în rândul turmei creștine. Au proliferat atunci alte culte religioase, care au cointeresat populația săracă sau au oferit suport ideologic unei populații derutate ideologic, fără capacitate economică de adaptare.

3. Ne cuceresc osmanlâii

Același lucru este valabil despre americani (și au construit scutul antirachetă la Deveselu), ruși (și au împânzit cu rețeaua lor economică Europa, inclusiv România), dar și despre alți cuceritori strategici.

De unde vine, cu adevărat, bomba în România?

Acest discurs populist face parte din brava ramură a prejudecății: „Dintotdeauna am fost cuceriți, noi nu am cucerit pe nimeni”. Adevărat, înainte sau după Căderea Constantinopolului, finanțele și politica au avut o mai mare forță  decât discursul gol, politic, naționalist extremist, perpetuat în România. Rețelele de interes arestate și corupția endemică deconspirată de DNA ar trebui să pună în loc un mediu de afaceri cu mult mai sănătos, plus o încercare de a  cuceri și noi teritorii economice.

 De fapt, dincolo de vorbe, ce avem?

1.    Un proiect cultivat mai degrabă discret, la nivel prezidențial, inițial, apoi, inegal, încheiat între premierul aflat în refacere fizică Victor Ponta și președintele țării în care acesta își vindeca beteșugul. De aici, un război al declarațiilor, plin de detalii neserioase.

2.    Nici un gând inițial privind referendumul. Proiect tipic care se mișcă în zona politică și care este parafat fără acordul nimănui, alegător, susținător politic. Chiar și schimbul: cameră de rugăciune și cazare contra moschee este vizibil defavorabil. Politicienii au discutat și semnat un tratat bazat pe „Lasă, merge și așa”, acum, acest detaliu este inflamant. Nu știm să fim egali.

3.    Un muftiu român care mizează pe captarea discursurilor extremiste prin masarea lor într-o clădire, argumentând că astfel vor fi extirpate focarele fundamentaliste. Practic, acest impact poate funcționa în 2016, la fel de bine și virtual sau uman. Internetul și charisma fac mai mult decât obediența dintre ziduri. 

4.    Un președinte al Republicii turce inspirat în politica sa de Neo-Otomanism, cucerire a lumii prin cultură și finanțe. Ceea ce fac și SUA, și Rusia și a încercat și Uniunea Europeană.

5.    În sfârșit, un președinte român nepregătit propriu-zis, vorbind tot în numele jocului politic fără adeziune sau consultare publică.

Iată datele tehnice și declarațiile politice, care au conturat situația moscheei, cea mai mare sau aproape cea mai mare din Europa.

Un proiect al comunității musulmane în România: construirea unui complex social-cultural musulman, capacitate de 2.000 de persoane, săli de curs, cazare, bibliotecă, în care să se predea religia (educație). De asemenea, va funcționa aici și o cantină socială în care vor fi primite persoane aflate în dificultate, indiferent de religia pe care o au (caritate). Educația și caritatea – două puncte în minus atât al politicilor guvernamentale, cât și al reflexului comunitar românesc.

Dimensiuni: Declarat cel mai mare, acest complex cultural musulman va fi doar unul dintre cele mai mari din Europa, a declarat muftiul Murat. Un alt oraș european, nenumit încă oficial, va avea întâietatea în această privință.

Schimb neechitabil: Turcia oferă României, la Istanbul, un teren pentru construcția de capelă și cazare pentru pelerini.

Motivații:

1. Spațiul actual al celor 4 moschei este insuficient, datorită dublării numărului musulmanilor în București, ajunși la peste zece mii.

2. Căutarea identității religioase a tinerilor. Eliminarea tentației tinerilor de a merge la moschei neautorizate, unde se face propaganda ideologiei fundamentaliste. În acest moment, 90%  dintre cele peste 17 moschei nu sunt autorizate. Nevoie de includere ideologică moderată a tinerilor.

3. O variantă privind insistența președintelui Erdogan este inspirația hegemonică a unui „neo-otomanism”, care prevede ca Turcia să-și reia vechea putere în Balcani, de data aceasta doar în sens economic și cultural.

Declarație de intenție a muftiului Murat: „Biblioteca va conține cărți științifice și religioase, fără interpretări tendențioase, scrise în mai multe limbi. Nu vor fi cărți ideologice, cum s-a întâmplat, în care se vorbește foarte urât despre civilizația occidentală și despre parteneri cum ar fi NATO”

Discuții oficiale prealabile: până în 2014, între președintele Recep Tayyip ErdoÄŸan și președintele Traian Băsescu.(Băsescu, 5 februarie 2014, Ankara: „Aș vrea să încep cu o problemă care a fost în oarecare dispută azi dimineață. Am verificat și vă pot spune că, într-adevăr, Primăria Capitalei a declanșat procedurile pentru alocarea unui teren pentru o moschee„)

Decizia Guvernului României, Hotărârea nr. 372/2015: se oferă Muftiatului cultului musulmanilor un teren de peste 11.000 de metri pătrați, în București, lângă Centrul Expozițional Romexpo. Acest teren are o „valoare de inventar” de 17,2 milioane lei.

Investitor: Republica Turcia, prin Muftiatul musulman.

Detalii: perioada de grație, 49 de ani, cu obligația de construire în 3 ani.

Declarații politice

Traian Băsescu, fost președinte: „Avem un premier care stă pitit pe la Istanbul. Șchiop, dar a luat decizia cu moscheea, ceea ce ne face să ne gândim că a fost operat la cap, nu la picior. E o poveste, dacă n-ar fi tragică, ar fi comică (…) Astfel de decizii sunt nesăbuite, dacă nu chiar antinaționale.”

Victor Ponta, fost premier: „Fostul președinte al României, domnul Traian Băsescu, a negociat un lucru bun pentru România (…), și anume statul turc dă un teren pe care l-au și identificat pentru o biserică românească sau un loc pentru pelerinii români, iar statul român dă un loc în care să se construiască (o moschee – n.r.), dar nu dă Turciei, ci dă comunității musulmane din România”

Președintele României, Klaus Iohannis a declarat că proiectul construcției unei moschei în Bucuresti a ajuns in faza solicitarii autorizatiei de constructie. (MEDIAFAX)

Președintele  Recep Tayyip Erdogan: „Au fost stabilite câteva terenuri la Istanbul unde vor putea fi construite o capela si un loc de cazare pentru pelerinii români. Aceste aspecte, aceste detalii le-am discutat cu prietenul meu, cu domnul Iohannis” (MEDIAFAX).

 

Inchide