Ziua care poate schimba Europa așa cum o știm. Cum a ajuns România pe harta negocierilor la nivel înalt în UE

Vizita lui Tusk intervine la două luni după cea a premierului britanic David Cameron în România, dar acum lucrurile se precipită: la summitul UE din 18 și 19 februarie la care participă din partea României preșe­dintele Iohannis ar urma să se discute și planul de compromis intervenit între negociatorii de la Bruxelles conduși de Donald Tusk și cei de la Londra conduși de David Cameron, plan care, potrivit unor comentatori, ar da o șansă în plus taberei care susține rămânerea Regatului Unit în UE, la referendumul ce urmează să aibă loc în maximum doi ani.

Poziția României este că Marea Britanie trebuie să rămână în UE. Pe de altă parte, România este afectată direct de pretențiile Londrei care cere, între altele, ca muncitorii străini din UE să nu mai primească beneficii sociale britanice pentru un număr de ani (cel mai probabil patru). Evident că muncitorii din estul Europei sunt cei vizați; mai mult, și alte țări s-ar putea prevala de înțelegerea aceasta și ar putea limita și ele drepturile muncitorilor străini.

Statele membre ale UE trebuie să aprobe un astfel de plan, iar Tusk a catalogat însă drept „foarte fragil” procesul în curs. El a făcut ieri un turneu la Paris și la București, iar astăzi merge la Atena, Praga și Berlin.

Tehnic, înțelegerea cu Marea Britanie ar trebui să conducă la modificarea tratatelor UE. Sau, după cum au sugerat unii experți, el ar putea fi înregistrat la ONU ca act internațional și astfel să se evite modificarea tratatelor.

Franța exclude modificarea tratatelor, dar și un amestec al Marii Britanii în zona euro cu scopul protejării intereselor City de la Londra, cea mai importantă piață financiară din Europa, așa cum vrea Cameron.

„Există o serie de chestiuni politice rămase nerezolvate”

Riscul de rupere a Uniunii Europene este real, având în vedere fragilitatea procesului de negociere, a declarat  Donald Tusk după  întrevederea cu președintele Klaus Iohannis.

„Este timpul să începem să ascultăm argumentele celorlalți mai mult decât le ascultăm pe ale noastre. E natural ca în negocieri pozițiile să devină mai ferme, pe măsură ce ne apropiem de momentul deciziei, dar riscul de rupere este real deoarece acest proces este cu adevărat foarte fragil. Trebuie să-l abordăm cu atenție. Ceea ce s-a rupt nu poate fi reparat”, a declarat Tusk.

El a dat asigurări că propunerea sa, pe tema unei eventuale ieșiri a Marii Britanii din UE, „este justă și echilibrată”, iar chestiunea beneficiilor sociale continuă să fie printre cele mai importante aspecte în cadrul negocierilor.

„În România, ca și în alte țări UE, chestiunea beneficiilor sociale continuă să fie una dintre cele mai importante. Vă asigur că propunerea cu care am venit este justă și echilibrată. Mecanismul de salvgardare cu privire la accesul la prestații sociale nu este destinat aplicării cetățenilor UE care lucrează în acest moment în Marea Britanie. Această propunere protejează libertatea de mișcare și ajută Marea Britanie să-și rezolve îngrijorările pe care le are cu privire la accesul la beneficii sociale”, a declarat Donald Tusk.

„Există o serie de chestiuni politice rămase nerezolvate pe care va trebui să ne punem de acord. Acestea includ chestiunile referitoare la schimbarea tratatului, un așa-numit mecanism de tip frână de urgență pentru țările care nu sunt în zona euro, mecanismul de salvgardare, accesul la beneficii sociale și noțiunea unei Uniuni mai integrate”, a mai spus Tusk.

La rândul său, președintele Klaus Iohannis a reiterat poziția României pe tema Brexit. „Noi considerăm că este foarte important ca Marea Britanie să rămână în interiorul Uniunii Europene. UE are nevoie de Marea Britanie și Marea Britanie are nevoie de UE. Aceasta este poziția noastră pe care am exprimat-o cu toate ocaziile”, a declarat președintele.

Nu doar „brexitul” ar putea da foc agendei summitului de joi și vineri. În vreme ce Tusk caută spijin pentru compromisul cu Marea Britanie, țările de la Vișegrad s-au întâlnit ieri pentru a da un răspuns Germaniei în privința migrației.

Ungaria, Polonia, Cehia și Slovacia vor să blocheze ruta balcanică a migrației prin sprijinirea Macedoniei care intenționează să-și închidă granițele cu Grecia. Ca și Franța aceste țări se opun mecanismului permenent de repartizare a refugiaților inițiat de cancelarul Angela Merkel.