Care sunt efectele dăunătoare ale FUMATULUI asupra PIELII

Fumatul este implicat în apariția cancerului, bolilor cardiace și pulmonare grave, dar este asociat și cu îmbătrânirea prematură a pielii, întârzierea epitelizării plăgilor, apariția infecțiilor, precum și cu agravarea a numeroase boli dermatologice, cum ar fi psoriazisul, hidrosadenita supurativă, a bolilor vasculare sau a lupusului eritematos cutanat.

Studiile au arătat că fumătorii sunt mai des afectați de boli inflamatorii, inclusiv acnee, comparativ cu nefumătorii.

Medicii dermatologi Dana Popoiu și Proca Ancuța explică pentru CSID cum își pune amprenta fumatul asupra tenului.

TEHNOLOGIE O echipă din Rusia a câștigat pentru a treia oară consecutiv Olimpiada Internațională de AI, cu șapte medalii din aur și una de bronz

00:56

TENSIUNI Ambasadoarea Ucrainei în Bulgaria, convocată de ministrul bulgar de Externe pentru drona ucraineană prăbușită în apropierea infrastructurii critice

00:21

„Tutunul produce stres oxidativ la nivel celular. Astfel, la nivelul țesuturilor ajunge o cantitate insuficientă de oxigen, generând ischemie și ocluzie vasculară. În cadrul procesului metabolic sunt generate metaloproteinaze (MMP-1) și alte enzime care degradează colagenul.

Înlocuitorii nicotinici ai țigaretelor (guma de mestecat, comprimatele, plasturii, țigările electronice etc) au efecte mai puțin nocive asupra pielii, deși nicotina produce vasoconstricție și accelerează îmbătrânirea cutanată”, precizează medicul Dana Popoiu.

Tutunul are multiple efecte nocive la nivelul țesutului cutanat și al mucoaselor:

1. Pielea unui fumător este mult mai ridată decât cea a unui nefumător, chiar dacă au aceeași vârstă. Ridurile din jurul ochiilor (laba gâștii) și ridurile periorale (liniile din jurul buzelor) sunt mult mai numerose și mai accentuate. Apar cearcăne pigmentate, iar culoarea pielii este neuniformă, pătată, cu tente gri-gălbui și telangiectazii (vase mici de sânge). În general, pielea feței este mai uscată, are un aspect tern, devitalizat și lipsit de strălucire.

2. Fumatul întârzie vindecarea rănilor, crește riscul de infectare a plăgilor, de respingere a grefelor, de necrozare a țesuturilor și de formare a cheagurilor de sânge. Fumatul contribuie la dezvoltarea și persistența ulcerului piciorului, în special a celui arterial și a calcifilaxiei.

3. Fumatul este asociat cu o probabilitate mai mare de apariție sau o severitate mai mare a infecțiilor bacteriene, cel mai adesea cauzate de Staphylococcus aureus și Streptococcus pyogenes, infecțiilor fungice (Candida albicans, în special în cavitatea bucală) și a infecțiilor virale, în special cu papilomavirus (HPV), inclusiv a verucilor genitale. De asemenea, fumătorii au un risc mai mare de a dezvolta cancere asociate acestui virus, incluzând cancerul de col uterin, vulvar sau penian.

4. Fumatul dublează riscul de a dezvolta un tip de cancer de piele numit carcinom spinocelular. Există, de asemenea, un risc crescut de leucoplazie orală (precancer) și cancer oral ( 75% dintre cazurile de cancer oral și cancer de buze apar la fumători ). Renunțarea la fumat reduce riscul de apariție a metastazelor cancerului de buze de 2-3 ori.

5. Atât la nivelul pielii, cât și al mucoaselor, fumul de tutun poate provoca îngălbenirea temporară a degetelor, unghiilor și a dinților, iar fumatorii au de obicei limba încărcată, alb-gălbuie.

6. Pustuloza palmoplantar este o dermatoză cronică ce se manifestă clinic prin apariția unor pustule la nivelul palmelor și plantelor (tălpilor). Afectează în principal femeile de vârstă mijlocie, majoritatea (90%) fumătoare. Mecanismul de inducere pare a fi legarea nicotinei de receptorii de acetilcolină din glanda sudoripară și inducerea inflamației locale.

7. Mai multe studii au confirmat faptul că fumătorii tind să aibă psoriazis mai extins și mai sever decât nefumătorii. Mecanismul patogen pare a fi faptul că fumatul provocă inducerea de mediatori inflamatori și promovează proliferarea keratinocitelor.

8. Riscul de a dezvolta un lupus eritematos cutanat cronic (boală autoimună, cu inflamație la nivelul articulațiilor, tendoanelor etc.) este de 10 ori mai crescut la fumători decât la nefumători. Fumatul crește activitatea autoimună prin activarea limfocitelor, iar tratamentul cu hidroxiclorochină și alte medicamente este mai puțin eficace la aceștia.

9. Majoritatea pacienților cu hidradenită supurativă (HS) (abces pe piele) sunt fumători, iar aceștia dobândesc o variantă mai severă a bolii și răspund mai prost la opțiunile de tratament actuale. Mecanismul patogen implică ocluzia foliculară indusă de nicotină și disfuncția imună.

10. Fumatul mai  poate agrava sau favoriza debutul altor afecțiuni, precum degerăturile, boala vasospastică primară sau secundară (fenomen Raynaud), apariția ulcerațiilor la pacienții cu scleroză sistemică, trombangeita obliterantă (boala Buerger, în care cheagurile de sânge apar în vasele mici de sânge), emboli de colesterol din plăcile aterosclerotice, tromboza cauzată de trombofilie, sindromul antifosfolipidic.

11. De asemenea, afecțiunile mucoasei orale sunt întâlnite mai frecvent la fumători. Aceștia pot avea afte bucale (ulcerații în cavitatea bucală, care pot fi dureroase), lichen plan oral (leziuni albicioase la nivelul mucoasei orale), limbă păroasă (suprafața limbii are un aspect blănos, de culoare închisă, datorat supraaglomerării bacteriene), stomatita nicotinică (leziune a mucoasei palatine observată aproape în exclusivitate la fumători), gingivita (inflamația gingiilor) care poate duce pâna la parodontoză și cheilită actinică (leziuni la nivelul buzelor).

Citește continuarea pe CSID!

Foto: Hepta