Ce se întâmplă cu toxicomanii care se droghează prin injectare

Potrivit lui Adrian Abagiu, medic primar boli infecțioase Institutul de Boli Infecțioase „Matei Balș” din Capitală, toate formele de adicții care există pe glob se regăsesc și în România, însă numărul locurilor disponibile pentru tratarea dependenților în centre specializate este încă departe de cel necesar.

„Avem mult mai puțini specialiști în toate domeniile, ca să nu mai vorbim de centre de tratament. De asta, în momentul în care am intrat în Uniunea Europeană, se presupunea că vom ajunge să avem, măcar pentru 20 la sută dintre persoanele estimate ca depedente, centre de tratament. Asta însemna cam 4.000 de locuri, însă în continuare, în toată România, avem 1000-1.200 de locuri de tratament. Deci mai avem până la minimul de 20 la sută”, a spus medicul, la conferința națională „Adicția, boala psihică și societatea … încotro?”.

Dr. Abagiu a precizat că aproape un sfert dintre cei care se injectează pentru a-și administra drogul devin, în timp, dependenți de injectare. „În rândul persoanelor dependente de droguri pe cale intravenoasă, între 20-25 la sută dintre ei devin, pe parcursul instalării dependeței, dependenți de injectarea în sine. Așa cum 20-25 la sută dintre fumători sunt dependenți de senzația de fum în căile respiratorii”, a spus medicul.

Cu același prilej, Adrian Abagiu a subliniat că adicția este o boală cronică și trebuie tratată ca atare. „Dacă diabetul este o boală cronică în care suferă pancreasul, adicția este o boală cronică în care suferă circuitele de la nivel cerebral. Cred că cel mai important lucru care s-a întâmplat în urmă cu peste 20 de ani a fost că s-a demonstrat că adicția e o boală cronică și că «nereușita» tratamentului acestei boli era nu din cauză că nu e o boală tratabilă, ci pentru că era tratată ca o boală acută. Or nu poți să tratezi diabetul două luni, după care să îi spui pacientului că nu îi mai dai insulină și, dacă intră în comă, se întâmplă pentru că nu are voință. În momentul în care o persoană a devenit dependentă, indiferent de obiectul sau substanța care i-a creat dependența, practic nu mai e în stare să se focuseze decât pe orice activitate care să îl ajute să își procure substanța dorită”, a mai spus medicul.

Dr. Abagiu a explicat că dacă la început oamenii se droghează pentru starea de bine, în momentul în care apare dependența apare, automat, și sevrajul, iar în momentele de sevraj se petrec 99 la sută din crime și din toate actele antisociale. „Un pacient aflat în sevraj îți dă în cap pentru că tu, din punctul lui de vedere, ești portofelul din care să își cumpere următoarea doză ca să scape de rău”, a spus medicul.

Tot el a precizat că cea mai adictivă substanță este nicotina (peste 30 la sută dintre cei care au încercat să fumeze au devenit dependenți), urmată de heroină și de stimulantele clasice, cum ar fi cocaina. În același timp, Adrian Abagiu a atras atenția că substanțele noi care au apărut sunt de zece ori mai puternice în descărcarea de dopamină decât heroina.