Fenomenul care lovește România în fiecare primăvară. Psiholog: „Nu există încă o teorie explicativă definitivă”

Psihologii avertizează că odată cu venirea primăverii numărul persoanelor care se sinucid crește față de sezonul rece. Acest lucru este confirmat inclusiv de datele Institutului Național de Statistică, obținute de gândul.

Astfel, în lunile de iarnă, respectiv în decembrie, ianuarie și februarie, în 2013, s-au înregistrat 510 de cazuri de sinucideri, în timp ce în lunile de primăvară ale aceluiași an, respectiv în martie, aprilie și mai, s-au înregistrat 629 de cazuri de sinucideri. Asta înseamnă că din punct de vedere procentual, numărul sinuciderilor înregistrate primăvara este cu 20% mai mare, față de cel înregistrat iarna. Mai mult, datele publicate de Monitorul de Cluj, arată că în acest județ de la începutul anului s-au înregistrat șase sinucideri.

„Trecerea de la un anotimp la altul exercită o influență asupra metabolismului și chimiei creierului, iar în acest context și psihicul este influențat. Sezonalitatea ne poate influența dispoziția, iar în unele cazuri poate reactiva unele stari depresive. ‘De vină” poate fi scurtă expunere la lumina Soarelui. Ziua fiind mai scurtă, influențează secreția melatonina – hormonul care are un rol important în reglarea ritmului circadian, reglarea stării de bine. O dereglare la acest nivel, poate avea ca efect declanșarea unor dispoziții depresive”, a declarat pentru gândul Viorel Nedelcu, psihoterapeut și psiholog clinician în cadrul Centrului Medical Bellanima. 

JUSTIȚIE Traian Băsescu, sfat pentru Laura Codruța Kövesi dacă revine în țară după ce își termină mandatul de conducere la Parchetul European: „Să nu mai facă spectacol din necazul oamenilor!”

00:04

REACȚIE Băsescu sare în apărarea lui Georgescu, după imaginile cu el încătușat: „De ce trebuie să pui cătușe? Ăsta nu e un tip care să dea în cap!”

23:23

Psihologul Daniel David, șeful Catedrei de Psihologie din cadrul Universității Babeș-Bolyai, explică care sunt factori care-i determină pe oameni să recurgă la acest gest.

„Studiile recente sugerează că rata suicidului este mai crescută primăvara/începutul verii. Așadar, acesta nu este un fenomen local în Cluj-Napoca, ci este un fenomen răspândit internațional. Nu există încă o teorie explicativă definitivă”, a spus Daniel David, citat de Monitorul de Cluj.

Medicamentele antidepresive pot favoriza suicidul în anumite situații, susține profesorul clujean. „Administrarea lor trebuie făcută sub stricta supraveghere a medicului. Antidepresivul poate determina rapid o creștere a energiei persoanei depresive, în condițiile în care gândurile sale, care se schimbă mai greu, rămân negative. Așadar, i se oferă depresivului energia prin care să-și pună în aplicare planurile negative. De aceea spre exemplu, cu referire la copii, există în SUA această avertizare pe cutiile cu antidepresive”, a spus psihologul Daniel David.

Energia dată de primăvară îi poate afecta într-un mod negativ pe cei cu tendințe sinucigașe. „Activarea psihologică dată de primavară/vară prin clima/temperatură, procesele biologice, creșterea interacțiunilor sociale) oferă depresivilor spre exemplu, energia necesară punerii în aplicare a planurilor generate de gândurile negative și/sau accentuează elementul de singurătate/izolare, prin contrast cu socializarea celorlalți, devenind astfel un factor stersant”, a precizat psihologul David.

Psihoterapeutul Viorel Nedelcu a explicat pentru gândul care sunt semnele pe care le prezintă o persoană care are gânduri sinucigașe. „O astfel de persoană este greu de identificat cu certitudine. Ceea ce ne-ar putea atrage atenția ține de declarația directă de intenție de suicid, asociat cu intenția și premeditarea gestului. Asociate acestora mai sunt ideațiile negative, neajutorare și disperare, dorința de a trăi și de a muri în același timp, absența perspectivelor viitoare, retragerea socială ce merge până la izolare, pierderea interesului pentru activități zilnice și neglijarea aspectului personal – sunt doar câteva din cele mai importante semne că o persoană s-ar putea pune în pericol. Dacă identificăm câteva dintre aceste semne trebuie să le luăm foarte serios în seamă”, explică Nedelcu.

Psihoterapeutul spune că un gest suicidal poate fi oprit dacă nu ignorăm stările de anxietate ale persoanelor din jur. „Riscul de suicid este o urgență psihiatrică și trebuie tratată ca atare. Cei care se află într-o astfel de situație ar fi de dorit să se discute cu cei apropiați lor și să caute ajutor specializat – psihiatric și psihologic. În plus, nu trebuie ignorată nicio aluzie legată de sucid, apoi trebuie discutat cu persoana depresivă și îndrumată de urgență către un specialist. Dacă riscul este iminent, să solicităm la rândul nostru ajutor de urgență pentru a evita gestul suicidal”, a punctat Nedelcu.