În ultimii trei ani, peste 1.300 de medicamente au dispărut de pe piața farmaceutică în România

În perioada 2011-2014, au dispărut de pe piața farmaceutică românească 1.332 de medicamente, din care peste jumătate costau mai puțin de 50 RON, iar 45% erau fabricate în România, susțin reprezentanții APMGR, care citează datele de la Cegedim.

Aceștia sunt de părere că tendința se va accentua și că, din cauza taxei de clawback, România riscă să rateze numai în acest an investiții de peste 50 milioane de euro în dezvoltarea facilităților de producție locale.

APMGR solicită Guvernului să corecteze imediat mecanismul de aplicare al taxei clawback, prin introducerea unui calcul diferențiat pentru medicamentele generice, în acord cu recomandările organismelor financiare internaționale.

„Datele confirmă avertismentele noastre: medicamentele accesibile dispar de pe piață, iar creșterea taxei clawback la peste 20% în ultimele trei trimestre va accentua acest proces dramatic atât pentru pacienți cât și pentru producătorii locali,”a declarat Dragoș Damian, președintele APMGR.

FLASH NEWS PSD anunță că îl susține „fără rezerve” pe ministrul Justiției iar atacurile la adresa lui sunt „josnice”: „S-a întâmplat după ce a anunțat că numirile șefilor la parchetele nu vor fi de natură politică”. Ce spune PSD de jurnalista Emilia Șercan

12:50

SOCIAL Află cu cât au crescut taxele și impozitele pe anul 2026 în funcție de orașul în care locuiești. Cât se plătește în București

12:47

Reprezentanții APMGR mai spun că taxa clawback va continua să crească în condițiile actualizării listei de medicamente compensate cu noi molecule: numai includerea celor 17 medicamente orfane, implementată deja de Ministerul Sănătății, va determina o creștere cu încă 10% a taxei clawback, după ce în T4 2013 aceasta a înregistrat o creștere de 20% față de trimestrul anterior, ca urmare a renunțării la listele de așteptare pentru programele naționale. În absența unei formule de calcul diferențiat al taxei clawback, povara fiscală rezultată se va transfera în mod injust asupra producătorilor de medicamente generice.

Taxa clawback afectează în special producătorii de medicamente generice: conform calculelor APMGR, din 2011 s-a înregistrat o reducere a consumului de medicamente generice în favoarea variantelor mai scumpe, de la 36% la 28%, ceea ce înseamnă că atât statul cât și pacienții plătesc mai mult, pentru compensarea, respectiv coplata unor medicamente de două ori mai scumpe. 

„În plus, din cauza taxei clawback, România riscă să rateze, numai în acest an, investiții de peste 50 milioane de euro în dezvoltarea facilităților de producție locale. Guvernul trebuie să intervină pentru salvarea industriei locale, până nu este prea târziu”, a mai spus Damian.