Pericolul ascuns în cele mai consumate alimente. Peste 500.000 de decese la nivel mondial îi sunt asociate. Avertismentul OMS

Grăsimile trans sunt considerate cel mai periculos tip de grăsimi. Acestea cresc nivelul colesterolului rău (LDL) în organism și în reduc pe cel bun (HDL). Creșterea nivelului LDL conduce la riscul apariției bolilor cardiace, care reprezintă principala cauză de deces la nivel mondial. 

Potrivit OMS, peste 500.000 de decese survenite în urma bolilor cardiovasculare au avut la baza consumul de grăsimi trans. Cunoscute și sub numele de acizi grași trans, aceste grăsimi sunt create prin adăugara de hidrogen în uleiul vegetal, într-un proces numit hidrogenare. Aceste substanțe sunt folosite în prepararea alimentelor pentru a ajuta la menținerea prospețimii acestora, la prelungirea termenului de garanție și la aspectul general. 

Margarina este unul dintre produsele industriale care conțin grăsimi trans, alături de snacks-uri, produse de patiserie și alimente prăjite. 

Uleiurile parțial hidrogenate au fost pentru prima dată introduse în alimentație la începutul secolului XX, ca înlocuitor al untului și au devenit și mai populare între anii 1950-1970, odată cu descoperirea efectelor negative pe care grăsimile saturate le au asupra organismului. 

ALEGERI BUCUREȘTI 2025 Marius Tucă explică de ce depinde viitorul politic al Ancăi Alexandrescu: „Ține de relația ei cu George Simion”

23:26

SPORT Locul 9 pentru TRICOLORE la Mondialul de handbal feminin! Ce comparație se poate face cu edițiile precedente

23:25

Totuși, aceste ingrediente pot fi înlocuite în producția oricăror alimente pentru care sunt folosite. 

În acest sens, OMS a lansat „REPLACE” (n.r. „Înlocuiește”), un ghid pas cu pas despre cum pot fi eliminați acizii grași trans din alimentația mondială.  

Specialiștii propun șase pași pentru eliminarea acestor substanțe extrem de nocive pentru sănătatea noastră din alimentație:

• identificarea surselor alimentare conținând grăsimi trans și identificarea celor necesare pentru schimbarea politicilor
• promovarea înlocuirii grăsimior trans cu grăsimi și uleiuri mai sănătoase
• adoptarea unor măsuri legislative pentru eliminarea grăsimilor trans din produsele industriale
• evaluarea și monitorizarea conținutului de grăsimi trans în alimentație și schimbările în materie de consum la nivelul populației
• creșterea gradului de conștientizare a efectelor negative pe care grăsimile trans le au asupra sănătății în rândul factorilor decizionali, producătorilor, furnizorilor și consumatorilor
• punerea în aplicare de urgență a regulilor și politicilor cu privire la eliminarea acestui tip de grăsimi din dieta zilnică

Câteva dintre țătile foarte dezvoltate au eliminat grăsimile trans din producția alimentară industrială prin intermediul unor limite legale pe care le-au pus în practică în ceea ce privește cantitatea de acizi grași trans pe care o pot conține alimentele ambalate. De asemenea, o parte dintre guvernele lumii au implementat interdicții la nivel național în ceea ce privește uleiurile parțial hidrogenate, principala sursă a grăsimilor trans din industria alimentară. 

Danemarca a fost prima țară care a introdus astfel de restricții, iar rezultatele se văd deja: conținutul de acizi grași trans din produsele alimentare a scăzut drastic, iar decesele cauzate de bolile cardiovasculare s-au diminuat simțitor, comparativ cu alte state. 

Rezultatele obținute de statele care au implementat astfel de măsuri împotriva grăsimilor trans arată că îmbunătățirea situației este posibilă. 

148.607 de români au murit, în anul 2016, din cauza bolilor cardiovasculare, arată cele mai recente date ale Institutului Național de Statistică.