Tinerii cu deficiențe de auz nu pot promova Bacalaureatul

Redactor:
Corespondenti
Tinerii cu deficiențe de auz nu pot promova Bacalaureatul
Tinerii cu deficiențe de auz nu pot promova Bacalaureatul. Citește în articol cât de absurdă e legislația din România

Petre Dobre, un tânăr originar din Craiova, este în anul II la o universitate din Scoția și va deveni primul profesor în limbajul semnelor britanice.

Fosta sa profesoară de limba română de la Liceul Tehnologic Special Beethoven din Craiova povestește că băiatul a reușit să ajungă la universitatea Royal Conservatoire of Scotland după ce a fost implicat într-un program european în anul 2015. O echipă de profesori din Scoția i-au remarcat talentul deosebit la actorie.

„Scoțienii l-au văzut și au invitat câțiva profesori de la Royal Conservatoire of Scotland să-l vadă. (…) După ce l-au văzut, în 15 minute mi-au spus că ei vor ca acest copil să fie studentul lor. Am fost puțin șocată și rușinată pentru că a trebuit să le spun că nu are Bacalaureatul. Din această cauză, a mers la o postliceală, la un curs de pedagog de recuperare, adică îngrijitor pentru persoane vârstnice și persoane cu nevoi speciale. Mi-a fost rușine că trebuia să le spun toată povestea cu Bacul și sistemul de educație din România, însă ei au spus că nu îi interesează acest aspect, îi interesează doar omul. (…) L-au luat, iar acum termină studiile și s-a creat un post special pentru el, un fel de director stagiar în cadrul unei universități din Scoția, în care VA FI PROFESOR îndrumător în limbajul semnelor britanice. Are asigurat acest post pentru anul viitor, când va termina studiile,” a povestit pentru MEDIAFAX, fosta directoare a Liceului Tehnologic Special Beethoven din Craiova, Ana Maria Oancea.

Ea susține că studentul român nu a reușit să promoveze examenul de Bacalaureat, pentru că elevii cu deficiențe de auz nu pot să scrie în limba română din motiv că studiază 12 ani în limbajul semnelor, care este diferit.

„Evaluările școlilor se fac în limba semnelor, care este DIFERITĂ de limba română. Nu are nicio legătură din punct de vedere morfologic, sintactic, totul este diferit. Însă Evaluarea Națională ei o susțin în limba română. EI NU CUNOSC ROMÂNA și nu au cum să o cunoască. Un copil mic aude un cuvânt și îl repetă de câteva zeci de ori până îl învață, însă persoanele cu deficiențe de auz nu aud niciodată cuvântul și nu-l pot învăța,” precizează profesoara.

Iată-l pe Petre Dobre, explicând prin limbajul semnelor ce înseamnă să studiezi la Royal Conservatoire of Scotland.

Ea crede că tinerii cu deficiențe de auz ar putea avea succes și în România doar dacă limbajul semnelor ar putea fi recunoscut, astfel încât acești elevi să susțină examenul în limba maternă.

„Primul pas este recunoașterea limbajului semnelor ca limbă oficială a persoanelor surde. Apoi, cursuri de limbaj mimico-gestual în școli normale și lecții de limbaj, în paralel cu lecții de română speciale pentru surzi. Asta nu înseamnă că azi se va introduce limbajul oficial, iar mâine tinerii vor lua Bacul. Asta necesită timp, 5-10 ani. Sunt copii foarte deștepți, dar se exprimă altfel. (…) Examenul scris pentru acești tineri nu are ce căuta la Evaluarea Națională”, a adăugat Ana Maria Oancea.

Deputatul PNL Adriana Săftoiu a depus un proiect de lege prin care limbajul semnelor să devină limbă oficială, ceea ce înseamnă că fiecare autoritate publică să asigure un interpret care să ajute persoanele în nevoie să se facă înțelese. Momentan, proiectul se află în Comisia de Sănătate și în Comisia de Muncă.

„Probabil că voi depune legea la sfârșitul lunii iunie, dar în acest moment, există un amendament pe care l-am depus la Legea Educației naționale, un articol care prevedea ca tinerii și copii cu nevoi și cerințe speciale să poată învăța în limba maternă și am adăugat la acest articol inclusiv limbajul semnelor. (…) Vrem ca tinerii cu deficiențe de auz să învețe în limbajul semnelor. Legea încă stă pe loc, cred că a trecut mai bine de o lună de când stă în Comisia de Sănătate, trebuie un raport comun al Comisiei de Sănătate și al Comisiei de Muncă ca să poată intra în Parlament la vot,” a declarat pentru MEDIAFAX, deputatul PNL Adriana Săftoiu.

Săftoiu susține că există o problemă în sistemul de învățământ, pentru că doar 1% dintre elevii cu deficiențe de auz reușesc să promoveze examenul de Bacalaureat. 

„Persoanele cu deficiențe de auz au nevoie extraordinar de mult de această lege. Sub 1% dintre copii cu deficiențe de auz reușesc să ia Bacalaureatul. Faptul că Petre Dobre nu a reușit să ia Bacul în România, însă a ajuns la o universitate în Scoția, arată că e vorba despre sistemul educațional, nu de incapacitatea acestor tineri de a lua un examen. (…) Lor li se predă în limbajul semnelor, învață în limbajul mimico-gestual, ca la final să susțină examenul de Bacalaureat în limba română, ceea ce este absolut nefiresc,” consideră Adriana Săftoiu.

Deputatul PNL susține că, dacă probele orale din cadrul examenului de Bacalaureat ar fi notate, atunci elevii cu deficiențe de auz ar putea lua note mai mari la examen, iar în final ar putea obține o diplomă de Bac.

„Este o decizie proastă, luată acum zece ani, când elevii dădeau și examen oral, care era susținut în limbajul semnelor cu ajutorul unui interpret și acel examen oral era notat și nota îi ajuta ca media finală să fie mai bună. Acum, la examenul oral, elevii nu mai sunt notați, primesc doar un calificativ, admis sau respins. Trebuie să se reintroducă clar notă pentru această probă orală. (…) Legea cu privire la limbajul semnelor presupune dreptul acestor tineri de a-și susține examenele în limbajul semnelor, dar e vorba și despre posibilitatea persoanelor cu deficiențe de auz de a comunica cu instituțiile în limbajul semnelor. Acum ei au probleme foarte mari când merg în instituții, chiar și la Parlament,” a spus deputatul PNL Adriana Săftoiu.

În alte țări, cum ar fi Portugalia, mențiunile din Constituție vizează în mod expres accesul la educația obligatorie. În Norvegia, orice copil surd are dreptul să acceseze educație în limbajul semnelor, acesta devenind prima limbă.

De asemenea, limbajul semnelor este recunoscut oficial în Belgia, Germania, Noua Zeelandă, Chile și Republica Cehă.

Dacă legea va fi votată, iar limbajul semnelor va fi recunoscut în țara noastră, instituțiile statului vor avea la dispoziție cinci ani pentru ca limbajul mimico-gestual să fie folosit în toate instituțiile statului. Practic, acest lucru va însemna că, atunci când o persoană surdă solicită un interpret, orice instituție să fie capabilă să cheme unul, pe bază de programare, așa cum se întâmplă deja în unele statele din Europei.

În România sunt 23.000 de adulți și 2.000 de copii cu deficiențe de auz.

 

Inchide