Curtea de Conturi a constatat deficienţe în gestionarea pandemiei de Ministerul Sănătății, de la medicamente, paturi, la centre de evaluare – RAPORT

Auditorii Curții de Conturi au constat o serie de deficiențe în modul în care autoritățile responsabile au gestionat pandemia de Covid-19 în România, ceea ce a a avut un impact direct asupra evoluției mortalității, se arată în raportul dat publicității luni.

Ministerul Sănătății a avut o preocupare relativ constantă în asigurarea cadrului legislativ specific pandemiei Covid-19, însă unele planuri de acțiune au fost întreprinse cu întârziere, ceea ce a avut efect asupra accesului pacienților la cele mai adecvate forme de tratament și la pregătirea spitalelor pentru asigurarea îngrijirii pacienților critici, se arată în concluziilor auditului Performanței privind asigurarea unităților sanitare cu medicamente specifice în tratamentul afecțiunilor asociate Covid-19, realizat de experții Curții de Conturi.

În cadrul misiunii de audit, Curtea de Conturi a evaluat, modul în care Ministerul Sănătății și instituțiile sanitare responsabile din subordine au gestionat, în perioada pandemiei, resursele de medicamente, pentru a se asigura că acestea răspund nevoilor pacienților.

De asemenea, Conform raportului, centrele de evaluare Covid-19 au fost create cu întârziere față de debutul pandemiei, ceea ce a condus la suprasolicitarea unităților medicale spitalicești.

Pe ce s-au dus banii de medicamente

Cantitățile de medicamente specifice în tratamentul afecțiunilor asociate Covid-19 comandate au fost dependente, potrivit clauzelor din acordurile cadru, de cantitățile pe care furnizorul le avea disponibile în țară la data semnării contractelor subsecvente, iar în cazul medicamentelor achiziționate prin procedura centralizată la nivelul Uniunii Europene, de cantitatea repartizată României pe anumite criterii.

Conform raportului Curții de Conturi, între octombrie 2020 și ianuarie 2022, Ministerul Sănătății a achiziționat cinci tipuri de medicamente necesare pentru tratarea pacienților cu Covid-19, în valoare de 1.242.421 mii lei, din care achiziția medicamentului Remdesivir reprezintă 73% din totalul achizițiilor efectuate.

Mai mult, deși la nivelul Ministerului Sănătății au fost primite 19.229 cutii de hidroxiclorochină cu titlu gratuit în anul 2020, acestea nu au fost integral repartizate, existând la finele anului cca 26% din cantitate în stoc, în condițiile în care spitalele au achiziționat separat acest medicament. Pentru cele mai multe din medicamentele specifice în tratamentul afecțiunilor asociate Covid-19 cantitățile achiziționate au fost limitate de stocurile existente la producători iar în acest context s-a remarcat lipsa acestora de pe piața din România. Derularea nejustificată pe o perioadă prelungită de timp a procedurii de achiziție pentru Tocilizumab la nivelul MS, nu a justificat caracterul urgent al achiziției acestui medicament în condițiile creșterii alarmante a cazurilor Covid-19.

În ceea ce privește Rezerva de medicamente, seruri, vaccinuri, dezinfectante, insecticide și alte materiale specifice pentru situații speciale, Ministerul Sănătății nu a respectat cantitățile de produse tehnico – medicale prevăzute de actele normative incidente.

Potrivit auditorilor, neasigurarea de către minister, în anumite perioade, a cantității adecvate de medicamente necesare tratării pacienților Covid-19, precum și modificarea continuă a protocoalelor terapeutice, sunt factori care au influențat stocurile existente la nivel național și modul de distribuire a medicamentelor.

Recomandările Curții de Conturi

De asemenea, lipsa monitorizării detaliate de către Ministerul Sănătății a stocurilor cu medicamente specifice Covid-19 sau suport Covid-19, respectiv antivirale, antiinflamatorii și imunomodulatoare existente la unitățile sanitare spitalicești a afectat următoarele achiziții de medicamente specifice și, implicit, asigurarea unei corespondențe a necesarului pentru fiecare tip de medicament.

Modul de repartizare către unitățile sanitare a medicamentelor achiziționate de către Minister pentru tratarea pacienților Covid-19 s-a realizat în funcție de criteriile recomandate de către Comisia de boli infecțioase din cadrul Ministerului Sănătății, însă aceste criterii au avut un caracter general, nu criterii specifice fiecărui tip de medicament. În baza analizei efectuate, auditorii au constatat că repartiția medicamentelor achiziționate de către Ministerul Sănătății către unitățile sanitare a avut impact asupra evoluției pandemiei Covid – 19.

În contexul pandemic, resursele fizice au fost reorganizate pentru a răspunde nevoilor pacienților cu Covid-19, prin reorganizarea unităților de sănătate și desemnarea spitalelor, secțiilor de spital sau a unităților de ambulatoriu ca unități Covid-19 în detrimentul serviciilor non-Covid, cele neurgente fiind adesea amânate. La nivelul Ministerului Sănătății s-a realizat adaptarea numărului de paturi ATI la necesitățile urgente pandemice și a capabilității unităților medicale declarate Covid-19 de a face față pandemiei, aspect ce a avut impact negativ asupra serviciilor medicale non-Covid. Un element important a constat în lipsa unui plan de gestionare a spațiilor spitalicești care să asigure în prealabil spațiu suficient și special pentru tratamentul pacienților cu Covid-19, ceea ce a afectat capacitatea actului  medical  privind tratamentul pacienților cu Covid-19.

Datele colectate pe parcursul misiunii de audit au condus la o serie de concluzii pe baza cărora Curtea de Conturi a formulat mai multe recomandări:

• Monitorizarea adecvată a stocurilor de medicamente Covid-19;
• Evaluarea impactului măsurilor dispuse prin planurile de acțiune pentru a determina gradul de eficiență și eficacitate al acestora;
• Fundamentarea bugetului alocat pentru ,,Rezerva Ministerului Sănătății” să se efectueze pe baza unei analize realiste și a unei strategii definite la nivelul Ministerului Sănătății pentru a se evita indisponibilizarea unor fonduri alocate;
• Constituirea unui grup de monitorizare a medicamentelor cu aprovizionare deficitară care să utilizeze o abordare cu mai multe părți interesate pentru a preveni eventualele lipsuri de medicamente, astfel încât să se efectueze o supraveghere a ofertei și cererii de medicamente și să se identifice medicamentele alternative;
• Constituirea și revizuirea Rezervei de medicamente, seruri, vaccinuri, dezinfectante, insecticide și alte materiale specifice pentru situații speciale, cu respectarea cantităților de produse tehnico-medicale prevăzute de actele normative incidente;
• Elaborarea și implementarea unei proceduri/metodologii de repartizare a medicamentelor din Rezerva Ministerului Sănătății pentru situații speciale precum și de monitorizare a modului de utilizare a acestor medicamente.

Impactul pandemiei de Covid-19 asupra sănătății populației

Speranța de viață în România este printre cele mai scăzute din Europa, iar pandemia de Covid-19 a contrabalansat o parte din creșterea înregistrată începând cu anul 2000. Pandemia a evidențiat importanța consolidării asistenței medicale primare, a serviciilor de prevenție și a sănătății publice într-un sistem de sănătate care, în prezent, depinde în mare măsură de serviciile spitalicești.

Pandemia de Covid-19 a stimulat crearea mai multor sisteme electronice de informații (ex:aplicații de programări online) pentru a gestiona mai bine resursele din domeniul sănătății, iar acestea să poată oferi căi de consolidare a sistemelor de sănătate pe viitor.

Întrucât înainte de pandemie, România nu a investit semnificativ în infrastructura sectorului sănătății, pandemia de Covid-19 a supus sistemul la o presiune uriașă iar speranța de viață s-a redus semnificativ din cauza Covid-19, fiind cu mult sub media UE.

Pandemia de Covid-19 a dus la o scădere temporară substanțială a speranței de viață în multe țări, inclusiv în România, unde a a înregistrat o scădere cu 1,4 ani, ajungând la 74,2 ani. În schimb, scăderea medie la nivelul UE în 2020 a fost de 0,7 ani. De asemenea, în 2020, disparitatea de gen în ceea ce privește speranța de viață a fost evidentă: femeile trăiesc cu aproape opt ani mai mult decât bărbații (78,4 ani comparativ cu 70,5), ceea ce reprezintă unul dintre cele mai mari decalaje din UE.

În acest context, pandemia de Covid-19 a provocat numeroase decese în 2020 și a fost a doua cauza majoră de deces. Potrivit datelor oficiale, pandemia de Covid-19 a provocat 64.958 de decese în România, din care 15.767 de decese în anul 2020, 42.985 de decese în anul 2021 și 6.206 de decese au fost înregistrate până la finele lunii martie 2022.

Totodată, rata mortalității din cauza pandemiei de Covid-19 până la sfârșitul lunii martie 2022 a fost cu aproximativ 32 % mai mare în România decât media la nivelul țărilor UE, înregistrându-se aproximativ 3.360 de decese la un milion de locuitori, în comparație cu media UE de aproximativ 2.278.

O posibilă explicație pentru acest decalaj este capacitatea limitată de testare din România, fapt care ar fi permis neidentificarea persoanelor pozitive. În plus, este posibil ca accesul la serviciile medicale spitalicești pentru afecțiuni care nu sunt provocate de Covid-19 să fi fost afectat de presiunea exercitată asupra sistemului de tratare a cazurilor de Covid-19, ceea ce a condus la rate crescute ale excesului de mortalitate, din cauza altor afecțiuni decât Covid-193.

Numărul deceselor cauzate de Covid-19 și excesul de mortalitate au atins un nivel maxim în toamna anului 2021.

Astfel, pandemia de Covid -19 a avut un impact major asupra sănătății populației și a mortalității în România, la fel ca în majoritatea țărilor UE, numărul oficial a fost de 64.958 de decese cauzate de Covid-19 până la sfârșitul lunii martie 2022.

Deși Covid-19 a fost identificat pentru prima dată în Europa Centrală în ianuarie 2020, primii pacienți din România au fost identificați abia la 26 februarie. În acest context, România a impus rapid măsuri stricte de prevenție.

Totodată, numărul de infecții cu virusul SARS-CoV2 și decese asociate a crescut lent în primăvara anului 2020, dar într-un ritm mai scăzut decât în alte țări ale UE. În vara anului 2020, măsurile de atenuare a pandemiei au fost relaxate ca urmare a ratelor scăzute de infectare și a impactului asupra economiei.

România s-a confruntat apoi cu un al doilea val de cazuri pe durata verii, iar în toamna și iarna anului 2020 ratele de infectare și numărul deceselor cauzate de virusul SARS-CoV2 au crescut semnificativ. Nivelurile de infectare din România au fost aparent mai scăzute decât media UE în cea mai mare parte a anului 2020, iar după o nouă creștere în primăvara anului 2021, numărul de cazuri înregistrate a început să scadă rapid, dar a reînceput să crească constant din vara anului 2021.

În contextul celor prezentate, capacitatea de testare a crescut, dar nu a ținut pasul cu media UE. De la jumătatea lunii martie 2020, România a adoptat protocolul de testare ECDC și a furnizat testarea gratuită pe bază de trimitere iar în luna ianuarie 2021, a fost adăugată testarea cu test antigenic rapid pentru unele grupuri prioritare în încercarea de a identifica și izola cazurile asimptomatice.

Personal insuficient, puține paturi de terapie intensivă

Mai mult decât atât, lipsa forței de muncă din domeniul sănătății a reprezentat un impediment major în furnizarea de servicii în timpul pandemiei. Cea mai mare provocare în ceea ce privește răspunsul la pandemia Covid19 în România a fost asigurarea unei forțe de muncă suficiente în domeniul sănătății. Însă, numărul medicilor, asistenților medicali și al altor cadre medicale specializate din secțiile de terapie intensivă a fost insuficient.

De asemenea, au existat o serie de provocări, însă cea mai mare a fost menținerea unor niveluri adecvate de personal. În acest sens, numărul de paturi din secțiile de terapie intensivă s-au dublat în timpul pandemiei astfel că Sistemul de sănătate din România are un număr mai mare de paturi de spital, dar furnizarea unui număr suficient de paturi în secțiile de terapie intensivă echipate cu ventilatoare mecanice pentru a face față creșterii cererii în timpul valurilor de Covid-19 s-a dovedit a fi o provocare semnificativă.

Din aproximativ 4.000 de paturi de terapie intensivă disponibile înainte de pandemie, doar aproximativ jumătateerau echipate cu ventilatoare mecanice și doar un anumit număr dintre acestea au fost alocate pacienților Covid-19, în funcție de numărul de cazuri. Astfel, au fost construite spitale modulare și au fost achiziționate cinci secții de terapie intensivă mobile cu sprijinul autorităților locale, al organizațiilor neguvernamentale și al altor donatori. Cu toate aceste eforturi, la 1 noiembrie 2020, doar 1.250 de paturi de terapie intensivă erau disponibile pentru pacienții cu Covid-19.

Capacitatea a fost extinsă la 1.550 de paturi de terapie intensivă în 2021, pentru a acoperi nevoia mereu crescândă – dublu comparativ cu numărul la nivel național de la începutul pandemiei (740 de paturi în martie 2020).

Ca și alte țări, România a introdus noi instrumente pentru furnizarea de servicii medicale virtuale, altele decât cele pentru pandemia de Covid-19, în prima fază a răspunsului său la pandemie. Accesul la servicii a fost, de asemenea, îmbunătățit prin simplificarea procedurilor administrative pentru consultațiile virtuale, prin facilitarea procesului prin care medicii de familie puteau prescrie medicamente pentru pacienții cu afecțiuni cronice și prin extinderea valabilității anumitor documente medicale.

În acest sens, pandemia a stimulat dezvoltarea sistemelor electronice de informații dar cu toate acestea, există un grad ridicat de fragmentare a datelor și de duplicare a colectării acestora în sistemul de sănătate din România.

Potrivit raportului, în timpul pandemiei, au fost create noi sisteme electronice de informații pentru a îmbunătăți gestionarea resurselor de sănătate extrem de solicitate. Totodată, până la sfârșitul lunii octombrie 2020, a fost creat un sistem electronic de informații pentru a îmbunătăți comunicarea dintre laboratoare, autoritățile locale din domeniul sănătății publice, medicii de familie și pacienți. Prin urmare, testele de diagnosticare sunt prelucrate în 24 de ore, rezultatele fiind trimise automat prin e-mail și mesaj text persoanei testate și medicului său de familie (sau direcției județene de sănătate publică, dacă pacientul nu este înscris la un medic de familie). Direcțiile județene de sănătate publică trimit decizii de izolare pacienților cu rezultat pozitiv în urma testului, precum și medicilor lor de familie. Astfel, sistemul face legătura între serviciile spitalicești și serviciile ambulatorii pentru pacienții cu Covid-19. Însă, pentru serviciile spitalicești, Ministerul Sănătății a înființat Centrul Operațional de Coordonare, pentru a raporta zilnic gradul de ocupare a paturilor, și a facilita gestionarea resurselor.

Din analiza datelor prezentate raport, în perioada ianuarie 2020-martie 2022, România s-a situat pe locul 6 în UE ca număr de decese Covid raportat la 1000 locuitori.

 Sinteza Sinteza raportului de audit al Curții de Conturi

Curtea de Conturi Covid-19 Sinteza RAP FLASH MS by Gandul.info on Scribd