INS: Populația rezidentă a României a scăzut cu peste 142.000 de persoane în 2020. Principalele cauze

România avea, la 1 ianuarie 2021, cu 142.600 de persoane mai puțin decât cu un an în urmă, arată datele provizorii ale Institutului Național de Statistică (INS), publicate luni. Au fost mai puțini născuți-vii, iar românii au continuat să emigreze, astfel că, per ansamblu, se accentuează atât îmbătrânirea demografică, dar și raportul de dependență demografică.

Populaţia rezidentă a României era, la 1 ianuarie 2021, de 19.186.000 de persoane, în scădere cu 142.600 de persoane față de 1 ianuarie 2020, arată cifrele provizorii ale INS, publicate luni.

VIDEO Victor Ponta a criticat întâlnirea dintre Ilie Bolojan și șefa CCR, Simina Tănăsescu. „E o mare greșeală din partea șefei CCR”

23:03

CONTROVERSĂ Iranul pune recompensă pe capul militarilor Statelor Unite. Teheranul vrea să-i alunge pe americani definitiv din Orientul Mijlociu

22:53

Cauza principală a acestei scăderi o reprezintă sporul natural negativ – numărul persoanelor decedate depăşind numărul născuților-vii cu 120.273 de persoane, arată INS. În plus, România a pierdut din locuitori și din cauza migrației internaționale, soldul migraţiei internaţionale temporare de lungă durată fiind negativ, de aproape 29.000 de persoane.

Scăderea populației rezidente este mult mai mare decât cea înregistrată în 1 ianuarie 2020, față de anul anterior, respectiv de 96.500 de persoane. Față de anul trecut, sporul natural negativ a fost mai pronunțat, în timp ce migrația a fost aproape la același nivel.

Astfel, la 1 ianuarie 2020, sporul natural era, de asemenea, negativ, dar era sub pragul de 100.000 de persoane, respectiv numărul persoanelor decedate a depăşit numărul născuților-vii cu 73.630 persoane, iar numărul emigranților l-a depășit pe cel al imigranților cu 30.591 persoane, soldul migraţiei internaţionale temporare de lungă durată fiind tot negativ.

Populația feminină rămâne majoritară

Populaţia urbană, precum şi cea de sex feminin au contrinuat să fie majoritare, chiar dacă procentele sunt într-o ușoară scădere: 53,6%, respectiv 51,0%.

Astfel, la 1 ianuarie 2021, populaţia rezidentă din mediul urban a fost de 10.286.000 de persoane, în scădere cu 1,6% față 1 ianuarie 2020.

Populaţia feminină la 1 ianuarie 2021 a fost de 9.795.000 de persoane, în scădere cu 0,7% față de aceeași dată a anului precedent.

Îmbătrânirea demografică se adâncește

Procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit, la 1 ianuarie 2021, comparativ cu 1 ianuarie 2020 remarcându-se creșterea ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste), potrivit INS.

Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 120,8 la 123,9 persoane vârstnice la 100 persoane tinere, la 1 ianuarie 2021.

Ponderea populaţiei de 0-14 ani în total populaţie a înregistrat o scădere de 0,1 puncte procentuale (de la 15,7% în 2020 la 15,6% la 1 ianuarie 2021), în timp ce ponderea populaţiei de 65 ani şi peste în total populaţie a înregistrat o creştere de 0,4 puncte procentuale (de la 18,9% în 2020 la 19,3% la 1 ianuarie 2021).

Astfel, raportul de dependenţă demografică a crescut de la 53,0 (la 1 ianuarie 2020) la 53,6 persoane tinere și vârstnice la 100 persoane adulte (la 1 ianuarie 2021).

Mai mult, potrivit datelor INS, România continuă să fie o ţară de emigrare, fenomenul de emigrare constituind cea de a doua cauză principală a reducerii populaţiei ţării.

Soldul migraţiei internaționale în anul 2020p a fost negativ, numărul emigranţilor depăşind numărul imigranților cu 28.825 de persoane.

În cursul anului trecut, bărbaţii au emigrat într-o proporţie mai mare decât femeile (54,1%). Bărbaţii au fost majoritari (60,5%) și în rândul imigranților, potrivit INS.