Nelu Tătaru, dat în judecată de Federația Sanitas: „Lucrurile sunt mult mai grave acum decât în starea de urgență, în spitalele din țară” (EXCLUSIV)

Sindicaliștii din domeniul sănătății l-au dat în judecată pe ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, și au cerut instanței să-l oblige să declare din punct de vedere juridic, printr-un document, epidemia la nivel național. Potrivit președintelui SANITAS Vrancea, Claudiu Grosu, ministrul nu a acordat personalului medical sporurile cuprinse între 55 și 85 la sută, așa cum cere legislația.

„Lucrurile sunt mult mai grave acum decât în starea de urgenă, în spitalele din țară. Federația Sanitas la nivel național l-a dat în judecată pe ministrul Sănătății pentru a emite documentul juridic prin care se recunoaște starea de epidemie din România, în așa fel încât să fie aplicată legislația și hotărârea din Guvern privind sporurile din sistemul sanitar. Noi, Sanitas Vrancea, vom depune pentru spitalele în care sunt pacienți COVID-19, o cerere în instanță prin care să oblige unitățile sanitare să acorde acel spor de pandemie de la data de 11 martie, atunci când OMS a declarat pandemie”, a declarat liderul SANITAS Vrancea, Claudiu Grosu pentru GÂNDUL.RO.

Sporurile din perioada pandemiei

În legislația salărizării celor din sistemul sanitar, avem un capitol care se referă la sporurile din perioada de epidemie, în cazul de față pandemie declarată de OMS din 11 martie, pe care tu, ca ministru și ca secretat de stat, nu o declari la nivel național printr-un document juridic, doar pentru ca personalul medico-sanitar care lucrează în acest moment să nu-și primească sporurile la salarizare. Este vorba despre un spor de 55% și de 85%, cuprins în legea salirizării din 2017. Așa că ministrul Sănătății a găsit de cuviință să nu declare în mod legal și juridic, printr-un document, această epidemie de COVID-19”, a mai spus liderul Sanitas, Claudiu Grosu.

ACTUALITATE Bălăria de sezon care costă mai mult decât un coltlet în primăvara timpurie. Cum îți dai seama dacă planta este încă vie

22:33

CONTROVERSĂ Actorul Shia LaBeouf, obligat să plătească o cauțiune de 100.000 de dolari și să meargă la un centru de reabilitare, după o presupusă bătaie

22:31

Stimulentul de 2.500 lei

Pe de altă parte, Claudiu Grosu spune că acel stimulent în valoare de 2.500 de lei a fost pentru prima dată acordat în data de 1 iunie, în condițiile în care „colegii noștrii munceau pe cel mai mic spor existent în sistemul sanitar, un spor pe care îl au și cei care lucrează la calculator, de 15%”.

„A fost aprobată în Parlament o lege prin care acel stimulent de 2.500 de lei care a fost acordat pe perioada pandemiei și care, și acela la rândul lui a fost întârziat nepermis, ministrul Sănății invocând că spitalele nu au trimis documentele necesare ceea ce era e o minciună. La aproximativ o săptămână după ce ministrul a ieșit în media și a spus că este vina spitalelor, CNAS a emis acel ordin de aplicare. Cu alte cuvinte, întârzierea nu era nicidecum datorată managerilor de spital și spitalelor. Din păcate, ministrul Sănătății nu face altceva, în afară să vină în spațiul public cu câteva fraze șablon, care sunt învârtite la fiecare ieșire publică. Nu se întâmplă nimic concret, doar din punct de vedere declativ. Toate declarațiile sunt la indigo și apoi s-a terminat”, a mai declarat Claudiu Grosu.

„Tragedii pe care le vedem tot timpul”

Liderul Sanitas Vrancea i-a răspuns şi secretarului de stat din Ministerul Sănătăţii, Horaţiu Moldovan, care le-a criticat pe cadrele medicale participante la protest pentru risipirea echipamentului medical prin purtarea combinezoanelor în timpul mitingului.

„Reacția secretarului de stat legată de folosirea echipamentului, atunci când colegii noștri au protestat în fața Guvernului, este una cu adevărat exagerată, chiar ticăloasă. Acești colegi au mers să atragă atenția tocmai pentru cei care lucrează zilnic în acel echipament și exceptând faptul că echipamentul așa cum e, acolo în spitale se petrec acele tragedii pe care le vedem tot timpul”, a mai spus Claudiu Grosu.

Claudiu Grosu spune că există o suprasolicitare a personalului medic, atât una fizică, cât și psihică. Acesta a subliniat că la nivel național era și înainte un nivel minim de personal medical, ca urmare a unei finanțări deficitare.

„Niciodată în ultimii an nu s-au făcut angajări la nivelul normativelor de personal și atunci, bineînțeles, peste tot e personal mai puțin.  Fiecare secție are o zonă gri, iar până când vin rezultatele celor pozitivi, acești pacienți stau în zone gri în așa fel încât paciențiii aceia să nu fie amestecați cu cei negativi. Toată lumea se confruntă cu pacienții COVID pozitivi, care ulterior au fost dirijați spre serviciile dedicate în mod special serviciilor COVID. Atunci când ei sunt internați, simptomatologia nu este una specifică respiratorie. Sunt și alte simptomatologii legate de alte servicii medicale: afectări neurologice, afectări nefrologice, în zona de rinichi, afecțiuni cardiace”, a mai precizat liderul Sanitas Vrancea.

Liderul Sanitas a mai precizat că la nivelul Spitalului Județean Focșani erau inițial 60 de paturi la secția de boli infecțioase. Ulterior, acesta a fost suplimentat, numărul de pacienți pozitivi fiind constant peste 140.