RECYCLE NOW. Mircea Fechet, secretar de stat în Ministerul Mediului: „Noi nu facem altceva decât, pe datorie, să scăpăm de o obligație de mediu care e a noastră”

Redactor:
Madalina Prundea
RECYCLE NOW. Mircea Fechet, secretar de stat în Ministerul Mediului: „Noi nu facem altceva decât, pe datorie, să scăpăm de o obligație de mediu care e a noastră”
Mircea Fechet, secretar de stat în Ministerul Mediului, a acordat un interviu în cadrul sesiunii speciale a evenimentului „Recycle Now” / Sursa: Alexandra Pandrea - Gândul

Mircea Fechet, secretar de stat în Ministerul Mediului, a detaliat, în cadrul interviului din sesiunea specială a evenimentului „Recycle Now”, care sunt prevederile legale care ar trebui să fie implementate pentru creșterea nivelului de reciclare a deșeurilor în România și care sunt obstacolele în realizarea unui circuit funcțional de la producător până la reciclator, într-o țară în care în continuare oamenii aruncă gunoiul la grămadă, fără să se gândească la generațiile viitoare. „Recycle Now”, cea mai importantă conferință din România pe tema reciclării, a fost organizată, joi, de Gândul.ro, în parteneriat cu cu greennews.ro.

Legislația privitoare la gestionarea deșeurilor a fost în continuă schimbare în ultimii ani, iar implementarea ei a fost problematică, a explicat, la evenimentul „Recycle Now”, Mircea Fechet, secretar de stat în Ministerul Mediului.

Este vorba de Ordonanța de urgență nr. 74/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, a Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, care a produs „o schimbare de macaz în ceea ce provește principiile, unele dintre ele foarte importante, care stau la baza funcționării acestui sistem”, spune oficialul de la Ministerul Mediului.

„Dincolo de această problemă națională, care se imprevizibilitatea actului legislativ, modificări prea dese, uneori incoerență, totuși, domeniul acesta foarte sensibil și actual al mediului este într-o continuă transformare la nivel european. Directivele de mediu care au termen de implementare, de transpunere în legislația națională în 2020 și 2021 sunt foarte recent elaborate de Comisia Europeană și Uniunea Europeană și acum suntem, spre exemplu, în plin proces de transpunere. Odată cu jurisprudenția Curții Europene pentru Justiție, odată cu legislația europeană, oricum trebuie să înțelegem că acesta a e un proces foarte dinamic”, a declarat Mircea Fechet, la „Recycle Now”.

„Legiuitorul a virat când la stânga, când la dreapta cu anumite principii, ceea ce a generat în piață o anumită bulversare”

„Ce este totodată adevărat, și anume că Ministerul Mediului și legiuitorul, în general, a virat când la stânga, când la dreapta cu anumite principii, ceea ce a generat în piață o anumită bulversare. E adevărat că aceste lucruri au necesitat un anumit timp pentru ca personajele din tot acest sector să se redreseze și până la urmă să se adapteze la aceste noi schimbări și astăzi ne aflăm într-o astfel de situație”, a admis Fechet.

„Și bună, și proastră, Ordonanța 74/2018, pentru că există și contestatari și are și elemente și bune și proaste, stabilește un drum și stabilește niște principii, stabilește că trebuie să avem un sistem „plătește pentru cât arunci”, care e un element de noutate inclusiv la nivelul Uniunii Europene, pentru că acest element vine în completarea principiului poluatorul plătește, care a fost consacrat zeci de ani la nivelul Uniunii Europene, astăzi spunem că nu e suficient să plătim atunci când poluăm, ci ar trebui să plătim diferențiat în funcție de cât poluăm. Și, pe lângă asta, contribuția la economia circulară, tarifele diferențiate pe care ar trebui să le avem”, a detaliat secretarul de stat.

De ce sunt blocaje la implementare

Ce se poate face să nu mai fie blocaje, cum se pot stabili termene-limită de aplicare a prevederilor, sunt două întrebări la care Mircea Fechet a răspuns cu exemple clare întâlnite în peisajul actual din România.

„În ceea ce privește modificarea tuturor contractelor de delegare a gestiunii privind salubrizare din țară termenul este de mult trecut. Azi dacă ar trebui să luăm oricare contract de delegare, fie că e un serviciu propriu, cum e cazul Sectorului 3 – îl dau exemplu pentru că a fost domnul primar Robert Negoiță aici, ar trebui să regăsim foarte clar în acel contract de delegare acele penalități pe care salubristul, chiar și deținut de către primărie, ar trebui să le plătească atunci când el nu își respectă țintele asumate prin contract. Și noi spunem că în sensul acesta trebuie schimbare contractele de delegare, dar, dacă ne uităm pe cifre, constatăm că ele nu se regăsesc. Sectorul 3 are 4.000 de tone din 130.000 la anul 2019 reciclat, ceea e înseamnă nici 3%”, a explicat Mircea Fechet.

O altă problemă este la nivelul adminsitrațiilor locale, în relație cu salubriștii, ceea ce poate duce la blocajul întregului demers.

„Sunt mai multe mecanisme care se suprapun. Pe de parte ANRSPC (Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale – n.r.), cu rol de reglementare pe piața serviciilor comunitare, salubritatea fiind un astfel de serviciu, și ar trebui să verifice modul în care este respectată Ordonanța 74, și, pe de altă parte, atunci când nu e respectată, să aplice sancțiuni foarte severe primăriilor. Sunt situații în care primăria nu reușește să se înțeleagă cu salubristul, pentru că salubristul niciodată nu o sa fie bucuros că I se stabilesc niște targeturi în funcție de care e penalizat dacă nu le respectă și el poate refuza pur și simplu semnarea unui act adițional de modificare a contractului de delegare, dacă există un astfel de contract, și atunci primăria are două posibilități: fie să-l acționeze în instanță și să-l oblige să accepte acei termeni legali, fie să rezilieze contractul”, a spus Fechet.

Colectarea separată înseamnă costuri mai mari

„Dar, din nefericire, primarii, de cele mai multe ori, amână, din diferite motive, aceste soluții neplăcute, le-aș numi, de modificare a contractelor, pentru că modificarea în sensul în care o pretinde Ministerul Mediului și în sensul în care o pretind, pănă la urmă, exigențele de mediu în sine, însemnă colectare separată, înseamnă costuri mai mari. Vă imaginați că, pentru ca să vină mașina de gunoi de patru ori să oprească în poarta unui cetățean care stă la o casă într-un sat din România –  să vină într-o săptămână să îi ia menajerul, într-o altă săptămână să îî ia PET-ul, în alta, hârtia și cartonul, în alta să îi ia sticla, uneori avem exemple când inclusiv fracția biodegradabilă  colectăm separat – asta înseamnă niște costuri pe care cineva să le suporte”, a detaliat secretarul de stat de la Mediu.

„Și atunci avem două posibilități: Să băgăm mâna în buzunar și să suportăm acele costuri, și aici intervin aceste instrumente – „plătește pentru cât arunci”, intervin OIREP-urile, care implementează răspunderea extinsă a producătorilor, intervin reciclatorii, pentru că pe parcursul colectării separate reușim să mai valorificăm din aceste deșeuri. Sau, cealaltă posibilitate, la îndemâna primarului, la îndemâna autorității locale, a salubristului ș.a.m.d., le luăm pe toate în amestec și le ducem pe groapă și copiii noștri și copiii copiilor noștri vor vedea ei ce o să facă cu ele. Pentru că tot PET-ul pe care îl cărăm noi azi în groapa de gunoi și toată sticla peste 300 de ani tot acolo o vom găsi. Or noi nu facem altceva decât, pe datorie, să scăpăm de o obligație de mediu care e a noastră. Nu există niciun motiv astăzi pentru care ar trebui să îngrop PET-urile undeva pentru ca generațiile următoare să se descurce cu ele și, totuși, o facem. Ducem la groapă trei milioane de tone de reciclabil pe an, dincolo de valoarea comercială a acelui reciclabil”, a subliniat Mircea Fechet.

„Mai periculoasă decât taxa de zero lei e taxa de 2 sau 3 lei”

„Care ar fi primul lucru pe care l-ati face, ce ați modifica, în tot procesul, de la producător la reciclator?”, a fost întrebarea la care a fost invitat să răspundă secretarul de stat de la Mediu.

„Dacă ar fi să închid ochii și să avem mâine ceva implementat care să și funcționeze, deși ar rezolva doar o parte a acestei probleme, cred că mi-aș dori să avem sistemul garanție – depozit în funcțiune de mâine și să meargă. Dar este la fel de corect să spunem de la început că un astfel de sistem, care, la fel ca tot ansamblul de colectare selectivă, de reciclare și de transport, va avea unumite costuri, așa cum astăzi nu reușim să spunem cine trebuie să plătească când vorbim de colectare selectivă, pentru că e la modă și vine acum campania electorală, aproape că și văd panourile, unele dintre ele poate și în Capitala României: „Votați-mă pe mine pentru că vă voi pune taxa zero la salubritate!” Iar taxă zero de salubritate nu poate să însemna altceva, nu are cum, financiar, fizic, cum ar fi, nu poate să însemne decât o colectare deficitară, o selectare deficitară și o depozitare la groapă în amestec, pentru că este soluția cea mai ieftină”, a spus secretarul de stat.

„Mai periculos decât taxa de zero lei – pe care o regăsim și în legătură cu care cetățenii, mai ales în aceste momente complicate pe care le trăim, de pandemie, ar trebui să fie foarte atenți cum un primar care le face o astfel de promisiune – e taxa de 2 lei sau de 3 lei, pentru că toată lumea înțelege că din 3 lei pe lună de persoană, având în vedere cantitățile enorme pe care le generează o gospodărie în România, care nu sunt nici măcar cele mai mari din Europa, 3 lei nu pot acoperi. Din 3 lei nu se acoperă nici măcar salariul salubristului, șoferilor și manipulatorilor care trebuie să vină poate de patru ori într-o lună să ia pubela din fața porții. Nu mai vorbesc de cheltuieli de funcționare, de carburant, de rate, de transport la stații de sortare, de sortare în sine, cheltuielile reciclatorului și așa mai departe”, a detaliat Mircea Fechet.

Mircea Fechet, Secretar de Stat în Ministerul Mediului / Sursa: Alexandra Pandrea - Gandul
Mircea Fechet, Secretar de Stat în Ministerul Mediului / Sursa: Alexandra Pandrea – Gandul

„Pe de o parte, un sistem de garanție – depozit rezolvă parțial această problemă, dar totodată trebuie să înțelegem că tot reciclabilul e ambalaj, nu tot reciclabilul generează obligații pentru producător, iar noi mai avem încă un elefant în sufragerie: fracșia biodegradabilă, care înseamnă 3 milioane de tone annual sau mai mult, care în foarte multe țări este colectată separat, pentru că ar putea să ajungă fertilizant în agricultură, cu o singură condiție: ca să nu o amesteci cu ceea ce se numește în momentul acesta gunoiul menajer în România: statistic avem cel puțin 1% deșeuri periculoase în deșeul menajer, fără să ne dăm seama, că aruncăm o baterie, o jucărie de copil, un bec care s-a ars. Oamenii uneori nu știu, le e greu să ajungă la un punct de colectare și aruncă la gunoi. Dar toate aceste deșeuri – poate tigaia cu ulei în ea – toate acestea ajung în fracția biodegradabilă din care noi am vrea să facem compost sau fertilizant, ele îl contaminează, ceea ce face imposibilă depozitarea pe un sol de unde să poți să mănânci, să faci agricultură pe el”, a precizat secretarul de stat.

Potrivit lui Mircea Fechet, autoritățile ar trebui să se se uite la exemplele de bună practică din UE și pot vedea și exemple de bună practică care nu au funcționat în alte părți.

„Știm că colectarea selectivă la punctul de colectare – adică pui în mijlocul satului două igluuri și spui – gata – m-am spălat pe mâini ca primar, am colectare selectivă, nu are ce să-mi spună Garda de Mediu – dar o să constați, cum am constatat și alte state cu mulți ani în urmă, că nu funcționează. Dacă nu îi iei omului din poartă în poartă, să îi asiguri un minim de confort și te aștepți ca un bătrân să meargă un kilometru sau doi cu sacoșa de sticle sau de PET-uri sau de doze, acest lcuru nu se va întâmpla și le vei găsi mereu în deșeurile municipale. Iar astăzi, că suntem în mediu rural, că suntem la locuințe individuale sau la blocuri sau în București, sistemul de colectare separată este extrem, extrem de deficitar”, a spus Fechet, dând exemplul propriu, care aduce PET-urile de acasă până la pubelă din spatele ministerului

„Asta e ceea ce fac eu, ceea ce mi se pare că într-un oraș care investește atât de multe resurse în panseluțe, în amenajări peisajistice și multe alte domenii care nu sunt la fel de importante poate pentru viitorul copiilor noștri precum colectarea selectivă, aflăm că nu se întâmplă, ceea ce mi se pare incredibil. Suntem probabil singura Capitală din Europa care încă mai colectează gunoiul menajer – și am să am cu Institutul Național de Sănătate Publică niște discuții, la tobogan. Știu că e o măsură nepopulară, e foarte comod să ieși din apartament și să arunci gunoiul pe tobogan, în amestec, cel mai probabil, pentru că neavând posibilitatea undeva să depozitezi aceste fracții, nici nu o faci, mai ales în contextul ăsta al coronavirusului, în contextul în care ar trebui să fim cu atât mai precauți în viitor cu privire la modul în care ar trebui să avem grijă de planeta noastră, cred că ar trebui să fim împreună hotărâți, ca și comunitate – și mă bucur că există un mare suport popular, pentru că acum 10 ani, dacă vorbeai de taxa de 50 de bani sau de un leu pentru un sistem de garanție – depozit ar fi fost o discuție sensibilă”, a subliniat secretarul de stat.

Circuitul banilor pentru mediu

„În bugetul AFM avem mai mult de jumătate de miliard de lei pentru închidere de depozite neconforme, pentru reciclare și tot ce înseamnă schemă de reciclare – avem o formă de ajutor de stat care a fost aprobată de Comisia Europeană, în valoare de peste 100 de milioane de euro, și care va veni în sprijinul companiilor private care vor să activeze în domeniul reciclării și vom finanța aceste business-uri, anul acesta vom deschide acest program, este un singur exemplu în care banii dați pentru fondul de mediu se vor întoarce acolo unde le e locul, în rezolvarea problemelor de reciclare”, a spus Mircea Fechet.

„Probabil aceste sume sunt jumătate de miliard de lei, sumă considerată apreciabilă, motiv pentru care n-ar trebui să spunem că banii care vin, puținii bani care vin din contribuția la economia circulară și din alte taxe, precum taxa de deviere de la depozitare, se întorc din AFM în acest sistem”, a conchis secretarul de stat.

Conferința digitală LIVE „Recycle Now”, organizată la la JW Marriott Bucharest Grand Hotel, a fost transmisă în direct pe pagina de Facebook Gândul LIVE, canalul de Youtube Gândul și pe www.gandul.ro.

Evenimentul a fost realizat în parteneriat cu GreenPoint, moderat de Emma Zeicescu, host Gândul LIVE.

Urmăriți conferința integrală în materialul video atașat.

Inchide