EXCLUSIV VIDEO | Gabriela Szabo, dezvăluiri emoționante despre trecutul ei, relația cu Zsolt Gyöngyössy și nepoata lor. ”Între noi este mai mult decât o chimie”

Gabriela Szabo rămâne un reper al voinței, al perseverenței și performanței la nivel maxim. În viața ei, echilibrul este familia, Zsolt Gyongyossy, fiica lui, Petra, și nepoțica lor, Vera Mei.

Prezentul nu înseamnă, pentru Gabriela Szabo, numai muncă asiduă din postura de director general al CSM București. Nepoțica Vera Mei, care va împlini 3 ani pe data de 27 august, este o prezență care îi mângâie sufletul, de fiecare dată când se întâlnesc.

Încă nu se știe dacă nepoțica Vera, la rândul ei, îi va călca pe urme și va deveni o mare campioană, dar fiecare interacțiune este un moment emoționant pe care Gabriela Szabo îl apreciază la justa valoare.

GÂNDUL vă prezintă fotografii inedite cu familia multiplei campioane olimpice și mondiale.

Interviul poate fi urmărit și pe canalul de YouTube GÂNDUL. 

”Îmi spune «I love you», mă topește când îmi spune așa ”

”O cheamă Vera Mei. Mei vine din zona asiatică, China. Petra este fiica soțului meu, din prima căsătorie, iar Vera este o minune. Încercăm să ne petrecem timpul împreună cât de mult se poate. Dacă plec la Bistrița, vine la Bistrița, dacă plec la Cluj, mă duc eu la ea. Zilele trecute am fost la Oradea și a stat cu noi câteva zile. Zilele respective, din tot sufletul vă spun, sunt minunate.

Nu numai că alergăm împreună, ne jucăm, ne distrăm, chiar sâmbătă toată ziua am petrecut-o împreună, de dimineața până seara, ea a venit de la Cluj vineri seara. Eu îi spun minunea noastră, face 3 ani pe data 27 august, coincidența face că tatăl meu s-a născut pe 28 august, Dumnezeu să-l ierte… Vera a venit într-un moment foarte frumos al vieții noastre și suntem foarte fericiți.

Îmi spune ”I love you”, mă topește când îmi spune așa… Ieri a venit de la grădiniță și se juca în parc, am sunat-o și mi-a zis «Unde-i Zsoltul, să mă vadă cum sar?»

Este un copil frumos și îmi cântă toată ziua, spune poezii, e sufletul nostru. Deocamdată, să crească sănătos… (n.red. – referitor la dorința ca și nepoțica să devină, peste ani, campioană) Da, ne gândim că trebuie să meargă la înot, că trebuie să facă niște sporturi acum, la vârsta asta, ne gândim ce este mai bine pentru ea. Eu vorbesc din perspectiva bunicului… Sau bunicii…”, spune, emoționată, Gabriela Szabo.

”Între noi este mai mult decât o chimie, este respect și iubire”

Sportiva care avea să ajungă multiplă campioană olimpică și mondială sub îndrumarea antrenorului Zsolt Gyöngyössy a devenit – printr-o fericită intersectare a două destine-pereche -, soția acestuia. Gabriela Szabo este emoționată vorbind despre acele momente și spune că între ea și partenerul de viață există mult mai mult decât simpla ”chimie” care alătură un bărbat și o femeie.

Respectul și iubirea sunt ingredientele de bază ale unei relații de lungă durată, iar Gabriela Szabo mărturisește că totul a fost făcut ”împreună”.

”Zsolt este o persoană foarte specială pentru mine. Și nu pentru că mi-este soț. Uneori stăm acasă, numai noi doi, și zicem cum Dumnezeu a făcut să ne întâlnim. Între noi este mai mult decât o chimie, este o relație bazată pe foarte mult respect și iubire, din partea amândurora. Gândiți-vă că tot ce am făcut în meseriile noastre, în sport, le-am făcut împreună. El a fost un tânăr profesor venit de pe băncile școlii, repartizat la Clubul Sportiv Școlar, a fost pregătit în universitate – și nu numai el -, o mână de oameni au fost pregătiți pentru marea performanță, pentru că, înainte de anii `90, era singura facultate de educație fizică și sport de la nivelul României. Selecția în universitate se făcea extrem, extrem de dur, nu intra oricine, trebuia să fii foarte bine pregătit, după care, în ultimul an de facultate, cu Elena Bitang și alți câțiva, au fost selecționați pentru supraspecializare.

Ei, la momentul respectiv, nu și-au dat seama că erau selecționați, mâna aia de oameni, șase sau șapte oameni, pe sporturi diferite, pregătiți pentru marea performanță. Zsolt niciodată nu s-a văzut profesor într-o școală, discutând cu el, niciodată nu s-a văzut profesor care să meargă la ora de sport, el s-a văzut în partea asta de antrenorat.

Și de altfel s-a și văzut, a venit cu o energie foarte bună la Clubul Sportiv Școlar, într-un mediu extrem, extrem de propice, Zsolt are un respect foarte mare pentru fostul director al Clubului Sportiv Școlar. Îmi spunea că săptămânal luau autocarul sau mașina clubului sportiv, cu toți antrenorii de la celelalte secții – de la schi fond, de la handbal, de la volei – și mergeau în selecție pe sate, unde supravegheau orele de sport. Dacă le sărea un element în față, automat – cu acordul părinților – venea la Clubul Sportiv Școlar și intra în inițiere și în partea de introducere treptată spre performanță.

Totul a venit de la sine (n.red. – în ceea ce privește trecerea de la maratonul sportiv la ”maratonul vieții” alături de Zsolt). S-a întâmplat pur și simplu. Mă duceți cu foarte mulți ani în urmă, acum douăzeci și ceva de ani… Ne-am căsătorit în 1999. Anul acesta, pe 2 octombrie, facem 23 de ani de căsnicie”, spune Gabriela Szabo.

”Zsolt este o persoană foarte specială pentru mine. Și nu pentru că mi-este soț. Între noi este mai mult decât o chimie, este o relație bazată pe foarte mult respect și iubire”, adaugă Gabi Szabo.

”Noi nu ne culcam fără să ne spunem rugăciunea împreună cu mama”

Gabriela Szabo, privind retrospectiv, mărturisește că nu ar fi putut realiza nimic – în plan sportiv, dar și în plan personal – fără ajutorul lui Dumnezeu, aducându-și aminte de bunica sa, femeie credincioasă, alături de care a copilărit în satul Ghinda, din județul Bistrița-Năsăud.

Fosta multiplă campioană mondială la atletism recunoaște că, atunci când era mică, nu înțelegea de ce trebuie să meargă la biserică și să treacă pe sub masă în timpul slujbei. Dar, mai spune ea, niciodată nu adormea, alături de frații săi, fără să spună o rugăciune, așa cum erau învățați de mama lor.

”(…) Tot ce am făcut a fost cu ajutorul lui Dumnezeu. Mi-a dat acest talent prin părinții mei. Și lui i-a dat minte să poată să fructifice. Dintotdeauna m-am rugat. Mi-aduc aminte, cu bucurie, de bunica mea Ana – mama mamei mele -, cu care am și crescut atunci când eram copil la Ghinda. Era un sat, acum este comună… La cinci kilometri de Bistrița. Bunica mea ne ducea la biserică și ea a fost o persoană foarte, foarte credincioasă, iar mama mea la fel… A fost o persoană cu credință și cu frică de Dumnezeu. Noi nu ne culcam fără să ne spunem rugăciunea împreună cu mama…

Eram copii și-mi aduc aminte că mama venea și, înainte de a ne culca, ne spuneam rugăciunea. Eram copil, nici nu știu ce vârstă aveam – 5-6 ani, bunica mea a murit când eu aveam 7 ani -, ne ducea la biserică și eu nu înțelegeam de ce trebuie, înainte de Paște, să mă bag sub masă la biserică și de ce trebuie să vină părintele cu patrafirul… Și eu zâmbeam. Nepoata noastră la fel a fost crescută, în spiritul credinței – fiica fratelui meu – și îmi spunea mama că o ducea la biserică și deschidea șireturile preotului, în timpul slujbei. Se juca…

Suntem trei frați, eu sunt cea de mijloc. Sunt la Bistrița, lucrează la Bistrița, sunt muncitori în fabrică. Unul lucrează la fabrica de baterii, iar celălalt la radiatoare”, povestește Gabriela Szabo.

În prima parte a interviului pe care l-a acordat în exclusivitate pentru GÂNDUL, Gabriela Szabo vorbește și despre celălalt “maraton” la care s-a înhămat după ce a părăsit activitatea competițională, în urmă cu 18 ani, despre Clubul Sportiv Municipal (CSM) București și ”bullying-ul” permanent pe care îl resimte de când a preluat conducerea acestui club. Ea vorbește despre problemele clubului și spune că există patru dosare penale, dintre care unul la DNA, după rapoartele întocmite de Curtea de Conturi și Corpul de Control. Prima parte a interviului cu Gabriela Szabo poate fi citită AICI.

Gabriela Szabo a elucidat și misterul celor 6,6 kilograme de aur în lingouri pe care le-a câștigat după Golden Four, în urmă cu 25 de ani, când avea 21 de ani. Fosta mare campioană povestește AICI unde sunt acum lingourile de aur.

În interviu dezvăluie și ce a determinat-o, în 2004, să se retragă după o carieră fulminantă, în urma căreia rămâne, fără doar și poate, una dintre cele mai mari atlete ale României.  Povestea despre ”bătălia dintre minte și corp” care a făcut-o să abandoneze cursa de 5.000 de metri de la Birmingham și apoi să renunțe la Olimpiada din 2004 și să se retragă definitiv din competițiile sportive o puteți citi AICI.

Multipla campioană olimpică și mondială a mai mărturisit AICI și cu ce se încălța la antrenamente atunci când s-a apucat de atletism, aducându-și aminte că ”pantofii cu cuie erau un lux”.