Tot ce nu știai despre trofeul Cupei Mondiale: de câte ori a fost furat, ce primesc de fapt câștigătorii și unde este păstrat originalul

La patru decenii după ce a creat un trofeu care a trecut cu bine proba timpului, sculptorul Silvio Gazzaniga, în vârstă de 93 de ani, a acordat un interviu pentru site-ul narrative.ly în care a vorbit despre „adevărata natură a victoriei”.

În 1970, Brazilia lui Pele a câștigat Cupa Mondială pentru a treia oară, iar trofeul urma să rămână în posesia acestei țări sud-americane pentru totdeauna, potrivit dorinței exprimate de Jules Rimet în 1930. Acel trofeu placat cu aur, reprezentând-o pe Nike, zeița greacă a victoriei, ridicând o cupă octogonală deasupra capului, a fost numită după Jules Rimet, un fost președinte al FIFA. Cupa a fost acordată Uruguay-ului în 1930. Câștigată de Italia în 1934 și în 1938, cupa a rămas ascunsă într-o cutie de pantofi pe durata celui de-Al Doilea Război Mondial, pentru a nu fi confiscată de naziști. În 1966, cupa Jules Rimet a fost furată dintr-o expoziție publică din Westminster, dar a fost recuperată de un cățel curios, Pickles, care a găsit-o înfășurată în ziare, la baza unui gard viu, lângă locuința stăpânului său. Trofeul a fost din nou furat în 1983, din sediul Federației de Fotbal din Brazilia, dar nu a mai fost recuperat niciodată. Se crede că trofeul a fost topit și aurul a fost vândut pe piața neagră. Federația braziliană a comandat o replică a trofeului, realizată de Eastman Kodak, din 1,8 kilograme de aur masiv.

Pentru noul trofeu, FIFA a decis în 1971 să lanseze un concurs de proiecte de design, la care au participat 53 de propuneri, din șapte țări. Una dintre ele venea din partea unui sculptor din Milano, Silvio Gazzaniga, pe atunci în vârstă de 50 de ani.

REACȚIE Secretarul general al PNL, Robert Sighiartău, acuză un atac la adresa partidului, după decizia de suspendare a deciziilor din cadrul Congresului

20:37

ȘTIINȚĂ Tinerii ar putea îmbătrâni mai repede decât generațiile anterioare. Ce arată un nou studiu

20:25

Gazzaniga a crescut în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial și și-a petrecut copilăria admirând bijuterii și arhitectura din Milano. A realizat prima lui medalie în adolescență și a petrecut trei decenii realizând bijuterii și trofee pentru competiții de schi, înainte de a deveni director de creație la atelierul milanez de design Bertoni. În acea perioadă a aflat că FIFA vrea să realizeze un nou trofeu pentru Cupa Mondială.

„M-am închis în studioul meu, aflat în cartierul artiștilor din Milano. Am început să lucrez imediat”, spune Silvio Gazzaniga.

Rupt de lume vreme de o săptămână, în modestul lui atelier aflat lângă Castelul Sforza, Gazzaniga, un admirator al fotbalului și fan al echipei AC Milan, era conștient de povestea și semnificația precedentului trofeu: „Cupa Jules Rimet era un exemplu perfect pentru felul în care era concepută o cupă la sfârșitul anilor 1800. Designul meu era un bun exemplu pentru felul în care trebuia concepută o cupă la sfârșitul anilor 1990”.

„FIFA a realizat vechiul trofeu ca pe o bijuterie prețioasă. Cupa Jules Rimet era o bijuterie, dar, în 1971, FIFA devenise conștientă că se intrase în epoca televiziunii și căuta un trofeu mai fotogenic, mai ușor și care să arate bine la TV – un nou simbol, actualizat, pentru sfârșitul de secol… o sculptură prețioasă, nu o bijuterie pătrată”, a adăugat el.

„Am proiectat doi jucători care își ridică brațele într-un moment de bucurie, de entuziasm pentru victorie. Aceste brațe susțin o minge și sugerează o mișcare dinamică, exprimând puterea și duritatea din fotbal. Trofeul original creat de mine e unic, este construit din aur de 18 karate și se află în custodie în Elveția. Echipele câștigătoare primesc o replică din metal suflat cu aur, pe care se gravează anul respectiv”, explică italianul.

Mulțumit de creația sa, Gazzaniga a trimis schițele designului său pe adresa FIFA, însă au trecut multe luni înainte să primească un răspuns.

„Eram mândru de designul meu și eram mulțumit de rezultat. Însă, sincer, nu mă așteptam la un succes atât de mare”, spune sculptorul italian.

După mai multe luni de suspans, a primit un mesaj de FIFA, care îi spunea că proiectul său a fost desemnat câștigător. În comparație cu anostele cupe argintii oferite drept trofee la cele mai multe competiții fotbalistice europene, creația lui Gazzaniga era strălucitoare, o irezistibilă reprezentare a exaltării și bucuriei.

Modest și foarte realist, artistul italian spune că a fost „bucuros” și „mândru”, dar și puțin copleșit atunci când trofeul lui a fost arătat pentru prima dată publicului larg, la Cupa Mondială din 1974.

„Prima decernare a însemnat totul pentru mine”, spune Silvio Gazzaniga, vorbind despre momentul în care căpitanul de atunci al echipei vest-germane, Franz Beckenbauer, a ridicat trofeul deasupra capului.

Sculptorul a fost totuși deosebit de emoționat și atunci când țara lui natală, Italia, a câștigat Cupa Mondială la fotbal în 1982 și în 2006.

De atunci, trofeul a fost ridicat de unii dintre cei mai mari jucători de fotbal, precum Maradona și Zidane.

În prezent, regulamentul FIFA stipulează că trofeul creat de Silvio Gazzaniga – înalt de 36,8 centimetri, realizat din aur de 18 carate – nu poate fi luat de nicio țară. La fiecare patru ani, câștigătorii Cupei Mondiale primesc o copie a trofeului, care să le aducă aminte de victoria lor, în timp ce trofeul original rămâne permanent în custodie în Elveția.

Realizarea trofeului Cupei Mondiale a impulsionat cariera lui Silvio Gazzaniga: de atunci, artistul a creat și alte trofee fotbalistice cunoscute, precum Cupa UEFA, Supercupa Europei și Cupa Africii pe Națiuni.