Dana Gîrbovan, președinte al Curții de Apel Cluj, despre revenirea SRI în justiție: „România este singura țară din UE care ACCEPTĂ probe secrete”

Dana Gîrbovan, președinte al Curții de Apel Cluj și președinte al UNJR, a fost invitata lui Marius Tucă într-o ediție transmisă live de Gândul. Aceasta a declarat că în niciun alt stat din UE nu se acceptă probe secrete în procesul penal. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă.

„Înalta Curte nu mai este Instanță Supremă în România. Avocații sunt obligați să se supună procedurii de verificare pentru a dobândi certificat ORNISS, ceea ce înseamnă o procedură extrem de inclusivă, care le pune în pericol independența și încrederea relației client-avocat. Este afectat dreptul la un proces pe echitabil”, spune Dana Gîrbovan.

Aceasta precizează că România este singura țară din Uniunea Europeană unde probele secrete devin o regulă în procesul penal. „Nu există așa ceva în niciun stat din UE. Este permis doar în cazuri cu adevărat excepționale, ce țin de siguranța națională, iar normele sunt foarte stricte. De exemplu, Franța nu acceptă așa ceva, nu există probe secrete în proces. Ar fi o încălcare a separării puterilor în stat.”

ULTIMA ORĂA 40-a noapte de proteste în fața Arestului Central, unde este închis Călin Georgescu. Susținătorii scandează: Căline, Căline, la Cotroceni cu tine!”

18:03

VIDEODiana Șoșoacă povestește cum a agresat două tinere care se sărutau în Franța

17:48

Emiterea mandatelor de siguranță națională

Mandate de siguranță națională sunt emise după o procedură foarte strict reglementată de legea privind siguranța națională, spune Gîrbovan. „Ele au ca scop exact contracararea amenințării lor la siguranța națională. Procedura este următoarea: un serviciu de informații, cu toate dovezile pe care le are, adresează o cerere procurorului general, iar acesta o transmite Înaltei Curți, unde judecători anume desemnați, nu toți, verifică cererea și o admit sau o resping. Dacă o admit, se dă o încheiere, iar în baza ei se emite mandatu, care se dă pe o perioadă de șase luni și pot fi prelungite până la 2 ani. Este o altă paradigmă decât cea a mandatelor date în termenul Codului de Procedură Penală (sunt alte reguli, alte competențe – mult mai intrusive și secrete).”

Conform Danei Gîrbovan, statul se îndreaptă doar către anumiți judecători, scopul fiind acela de a se asigura că secretul este păstrat.

„Legiuitorul nostru vine și spune: Curtea Constituțională ne-a obligat să facem așa o procedură de verificare a legalității acestor mandate. Asta se va face de judecătorul de cameră preliminară. Astfel, un judecător poate să anuleze o încheiere dată de Înalta Curte de Casație și Justiție. Această soluție nu este doar aberantă din punct de vedere juridic, și este neconstituțională”, a încheiat președintele Curții de Apel Cluj.

Emisiunea o puteți urmări pe mariustuca.ro, miscareaderezistenta.ro, pe paginile de Facebook  Marius Tucă – și Gândul și pe canalul de YouTube Gândul. Țineți aproape!”