Dumitru Prunariu: „Sateliții militari au început să fie mai puternic finanțați decât cei din domeniul civil”

Într-o ediție transmisă live de Gândul a emisiunii Realități Cosmice, Dumitru Prunariu, primul și singurul român care a zburat în spațiu, a explicat cum, în contextul geopolitic actual, finanțarea pentru sateliții militari a crescut semnificativ.

Dumitru Prunariu: „Un exemplu de evoluție poate mai puțin așteptată de nespecialiști, dar așteptată de specialiști și de geopoliticieni, este faptul că sateliții de înaltă rezoluție încep să fie mai puțin finanțați în domeniul civil. Sateliții de înaltă rezoluție sunt sateliți care observă scoarța pământului la o rezoluție foarte ridicată. De exemplu, un pixel în fotografie poate reprezenta 20 cm pe teren. Deci imaginea este digitală și este formată din pixeli, din punctulețe. Un astfel de punctuleț la un satelit de înaltă rezoluție poate să fie până la 20 cm, poate să fie și mai mic. Există sateliți militari de observație care ajung până la 10 cm, iar cu un soft care îmbunătățește imaginea, vorba cuiva, poți să vezi o minge de tenis sau gradele de pe umărul unui ofițer. Adică o monedă pe pământ. Imaginea pe care o transmit sateliți… dacă privești imaginea dintr-un anumit unghi lateral, pentru că te poți uita și prin atmosferă, și transversal, s-ar putea să citească și numărul mașinii. Dar până acum erau puternic finanțați și s-au dezvoltat mult companiile care obțin imagini de teledetecție satelitară în domeniul civil, utilizându-le în tot felul de domenii civile, începând de la agricultură, protecția mediului, păduri, etc. În momentul de față, ținând cont și de contextul global geopolitic, au început să fie mai puternic finanțați sateliții militari din domeniul observațiilor terestre. Aceștia înregistrează, pe lângă mișcările de trupe și date meteorologice — înțelegând că atunci când e furtună nu te duci să ataci un anumit obiectiv — și supraveghează frontierele pentru a vedea dacă există trafic de frontieră sau oameni care trec ilegal dintr-o țară în alta.”

Ediție integrală