EUObserver: Ponta cere UE ca România să adere la Schengen în schimbul primirii de azilanți

„Solidaritate înseamnă atât drepturi, cât și obligații, așa că, dacă vor să avem aceleași obligații, trebuie să ne dea aceleași drepturi”, a declarat el.

România și Bulgaria speră să adere la zona de liberă circulație încă din 2011, după ce au aderat la Uniunea Europeană (UE) în 2007. Însă corupția și statul de drept au blocat procesul, scrie EUObsever.

Germania s-a opus aderării, în pofida susținerii aderării României la Schengen atât de către Comisia Europeană (CE), cât și de către Parlamentul European (PE).

ACTUALITATE Carnea mai sănătoasă care începe să înlocuiască mielul de Paște. Tot mai mulți români își schimbă preferințele

10:51

Gândul de Vreme Ce urmează la început de săptămână, după repriza de ploaie și vânt. ANM, informații de ultimă oră pentru Gândul

10:44

Toate statele membre, cu excepția Marii Britanii, Irlandei, Ciprului, Bulgariei, României și Croației fac parte din Schengen. Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein, care nu sunt membre UE, fac, de asemenea, parte din Schengen.

Ultimul plan de distribuire a migranților, care urmează să fie prezentat săptămâna aceasta, cere României să acccepte 4.600 de azilanți.

Însă România afirmă că numărul este prea mare și că va accepta doar 1.785 de persoane.

Președintele român Klaus Iohannis, care i-a cerut în vară lui Ponta să demisioneze din cauza unor acuzații de corpție, se opune, la rândul său, cotelor obligatorii de distribuire.

„Putem să tratăm această problemă cu calm și responsabilitate și să înțelegem țările care au un număr mare de refugiați. Eu nu cred că (niște) cote obligatorii sunt soluția”, a spus el.

– Doar creștini

Ciprul, la rândul său, afirmă că preferă să primească doar refugiați creștini.

„Am dori că fie creștini ortodocși… Nu că am fi inumani ori că nu am ajuta, dacă ni se cere, dar, sincer, da, asta ceea ce am prefera”, a declarat luni ministrul cipriot de Interne Socrates Hasikos pentru postul național de radio.

Ciprul urmează să accepte 274 de azilanți, potrivit ultimului plan al Comisiei, dar este dispus să primească până la 300.

Hasikos a făcut aceste declarații după ce Slovacia a prezentat o poziție similară.

Un purtător de cuvânt al Ministerului slovac de Interne declara în august că lipsa moscheilor în această țară înseamnă că doar creștinii ar fi fericiți să trăiască în ea.

Lideri cehi și polonezi au făcut declarații similare.

De asemenea, o organizație britanică de caritate a fost de acord să găzduiască numai familii creștine din Siria în misiuni de salvare non-UE.