Fostul ministru al Muncii, Florin Manole, a vorbit într-un interviu pentru Mediafax despre colegii din Parlament, voturi controversate, familie, presiunea de a fi primul ministru rom asumat din UE și planurile sale pentru perioada de după politică.
Florin Manole a vorbit despre familie și lucrurile care l-au făcut să ia anumite decizii de-a lungul timpului. În interviul realizat de Mediafax sunt abordate și teme serioase, precum rasismul și discriminarea, dar și întrebări mai personale.
Întrebat despre politicienii cu care ar sta la o bere, Manole i-a nominalizat pe Robert Sighiartău, Mihai Ghigiu și Claudiu Năsui. La întrebarea despre cei alături de care nu ar face niciodată un selfie, acesta i-a menționat pe Dominic Fritz și Diana Buzoianu. Despre ministra intermiară a Mediului a spus că este „o mare dezamăgire”.
Unul dintre momentele despre care a vorbit fostul ministru al Muncii este votul din 2017 împotriva Coaliției pentru Familie. Manole a spus că a primit foarte multe mesaje, atât pozitive, cât și negative, după acel vot și își amintește că a fost singurul din partidul său care a optat în acel fel. Acesta a subliniat că în ciuda tuturor reacțiilor de atunci, ar lua aceeași decizie și astăzi.
Totuși, există un proiect pe care recunoaște că nu a reușit să-l ducă la capăt: campania pentru ca mai multe dintre plățile Ministerului Muncii să fie făcute pe card, nu în numerar. Acesta consideră că varianta ar fi fost mai ieftină și mai potrivită pentru vremurile actuale.
Întrebat despre ce ar face dacă ar renunța la politică, Manole a spus că s-ar întoarce către învățământ și organizațiile neguvernamentale. De asemenea, dacă ar avea un singur minut la Cotroceni, l-ar folosi pentru a vorbi despre Muzeul Holocaustului din Capitală. Florin Manole consideră că România are nevoie de un astfel de muzeu și că eforturile pentru construirea lui ar trebui continuate din funcția de șef al statului.
La întrebarea despre felul în care și-ar dori să fie perceput după încheierea carierei parlamentare, Florin Manole a vorbit despre nevoia de consens. Acesta a spus că încearcă să construiască punți și să evite confruntarea permanentă, considerând că dorința de a avea mereu dreptate și de a-ți impune punctul de vedere cu orice preț poate deveni „un abuz și un exces”.