Țara cu cea mai mare suprafață din lume își extinde teritoriul cu 50.000 de kilometri pătrați în Marea Ohoțk. Japonia se opune

Cei 50.000 de kilometri pătrați reprezintă suprafața regiunii regiunii Midi-Pyrénées, cea mai mare din Franța, compară ziarul.

Această nouă zonă, o importantă sursă de hidrocarburi, reprezintă un nou atu pentru economia rusă. Premierul Dmitri Medvedev a declarat că „asta înseamnă că putem să ne dezvoltăm platoul continental acolo unde se află resurse abundente de materii prime și zăcăminte energetice abundente”.

– Japonia, furioasă

Decretul este datat pe 15 august, dar Medvedev l-a făcut public în prima zi a unei vizite pe Insulele Kurile, disputate cu Japonia, situate în sud-estul Mării Ohoțk, provocând furia autorităților de la Tokyo. Această decizie a fost validată anul trecut de către Comisia ONU însărcinată cu determinarea limitelor platoului continental, a insistat șeful Guvernului rus.

FLASH NEWS Predoiu cere soluții urgente pentru provocările din sistem, de Ziua Justiției: „Este nevoie de un guvern cu puteri depline”

12:59

FLASH NEWS Putin l-a sunat pe Trump de Ziua Independenței SUA. Ce au convenit cei doi lideri după o discuție de 90 de minute

12:58

Problema este că aceste insule din Marea Ohoțk sunt revendicate de către arhipelagul nipon de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. Tonul a urcat între cele două capitale, pe fundalul crizei ucrainene, iar Moscova s-a întrebat în legătură cu sinceritatea Japoniei în privința memoriei conflictului care s-a încheiat în urmă cu 70 de ani.

„Noi apreciem Jjaponia, dar asta nu are nimic a face cu Insulele Kurile, care fac parte din Federația rusă”, a tranșat Medvedev, citat de agențiile rusești. „De aceea am efectuat, efectuăm și vom efectua vizite pe Insulele Kurile”, a continuat el.

Șeful diplomației nipone Fumio Kishida l-a convocat pe ambasadorul rus Evgheni Afanasiev. Vizita lui Medvedev „rănește sentimentele poporului japonez și este extrem de regretabil”, a subliniat Kishida. Ca atare, Guvernul nipon a anulat o vizită în Rusia a șefului diplomației japoneze, prevăzute în septembrie.

Teoretic, în pofida unor relații economice importante, cele două țări se află în conflict, pentru că nu au semnat vreun tratat de pace de la sfârșitului celui de-al Doilea Război Mondial, tocmai din cauza acestui diferend teritorial.

– O sete nepotolită de cucerire

Pe fondul crizei ucrainene, Rusia nu se află la prima extindere a teritoriului său. Dreptul mării stabilește în prezent zona economică exclusivă a unei țări până la 200 de mile maritime (aproximativ 370 de kilometri) de coastă, oferindu-i suveranitatea în această zonă, pentru a exploata resurse. Dincolo de ea, apele sunt considerate, din punct de vedere juridic, internaționale.

Cu toate acestea, o țară are dreptul să revendice extinderea zonei sale exclusive dincolo de cele 200 de mile maritime, până la o limită de 350 de mile maritime, dacă poate să justifice faptul că limitele platoului său continental se extind mai departe sub apă.

În virtutea acestui drept, Mscova tocmai a revendicat la ONU suveranitatea asupra unui milion de kilometri pătrați în Arctica. Profitând de topirea ghețarilor, Moscova a putut să prezinte noi probe ale legitimității extinderii teritoriului său în Arcica, la aproape 15 ani după ce i-a fost respinsă prima cerere în acest sens.

Zona nou atribuită în Marea Ohoțk se situează dincolo de cele 200 de mile maritime, dar este înconjurată de teritorii rusești, situându-se între Peninsula Kamceatka și Insula Sahalin, foarte bogată în hidrocarburi.

Sursa video: YouTube/Jabzy