7 din 10 copii care au sunat la acest număr de telefon au reclamat o problemă gravă a familiilor din România

Publicat: 26/01/2017, 13:43

În 2016, doar la Telefonul Copilului au fost înregistrate 88.986 de apeluri în care micuți și adolescenți cereau sprijin pentru că erau victimele abuzurilor de diferite tipuri – bullying, violență în familie sau discriminare. Dintre acestea 10.365 au necesitat intervenția și monitorizarea îndelungată a specialiștilor în asistență socială de la asociația cu același nume și a reprezentanților instituțiilor abilitate la nivel local.

„Numărul cazurilor de abuz înregistrate la Telefonul Copilului a crescut constant, iar acest lucru nu face decât să oglindească problemele în continuă creștere în societatea românească. Faptul că din ce în ce mai multe persoane au încredere să apeleze 116 111 și să raporteze abuzuri asupra copiilor este de bun augur și semnifică faptul că mentalitățile s-au schimbat și că nu mai trăim aceeași resemnare în fața suferinței, mai ales din partea copiilor. Totuși, luna aceasta se împlinesc 10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, moment în care constatăm că aderarea a condus mai mult la alinierea legislației naționale la cea europeană și mai puțin, însă, la modalități concrete de aplicare a acesteia. Mai mult decât atât, la nivel social, abuzurile la adresa oricărei persoane, copil sau nu, ar trebui să se lovească de toleranță zero”, a declarat Cătălina Surcel, Director Executiv al Asociației Telefonul Copilului.

În ciuda faptului că reclamațiile primite au fost din ce în ce mai complexe, fiind solicitată consilierea psihologică și chiar juridică, România întârzie să adopte o legislație clară privitoare la violența în familie.

Violența fizică, cea mai frecventă formă de abuz

Principalele forme de abuz sesizate în mod frecvent în rândul copiilor și adolescenților sunt: molestarea fizică (37,32%), abuzul emoțional (25,93%) și neglijarea (24,11%). În ceea ce privește mediul în care se produc aceste abuzuri, cele mai multe cazuri au loc în familie (65,71%). La o diferență considerabilă urmează medii precum familia extinsă, asistență maternală și centrul de plasament (17,39%), în spațiul public (11,05%) și în mediul școlar (5,85%).

Agresorii copiilor au fost în peste 70% dn cazuri părinții sau unul dintre părinți (72,96%). La mare diferență se situează agresorul în persoana unui alt copil (9,81%), unei alte rudă (6,65%), unui alt adult (5,93%) și a altor categorii (4,65%) din care fac parte: concubin / concubină al / a unuia dintre părinți, cadru didactic, asistent maternal sau membru al personalului centrului de plasament.

O altă problemă tot mai frecventă care se înregistrează în rândul copiilor din țara noastră este fenomenul de bullying, respectiv abuzurile de diverse feluri suportate de copii în mediul școlar, cel online sau în spațiul public. În 2016 s-au înregistrat 1.545 de cazuri.

Formele în care s-a manifestat fenomenul bullying au fost: insulte, jigniri, porecle, sarcasm în procentaj de 42,98%, loviri, îmbrânciri în procentaj de 38,58% și intimidare, denigrare, insulte cu privire la statutul social în procentaj de 18,44%. Abuzul de tip bullying a avut loc, cu precădere, în școală / grădiniță (81,96%) și în medii precum online / spațiul public (18,04%). Agresorii asociați abuzului de tip bullying au fost: alt copil (97,44%), cadru didactic (1,47%) și alt adult (1,09%). 84,97% au fost copii cei care au sesizat situații de abuz de tip bullying (51,02% băieți și 33,95% fete), iar 15,03% părinți sau alți adulți.

În ceea ce privește mediul de proveniență, cele mai multe sesizări au venit din mediul urban (46,89%), în timp ce în cazul mediului rural procentul depășește timid 40% (40,34%). În restul cazurilor cei care au raportat situații de abuz nu au dorit să specifice mediul de proveniență.

Dacă ne referim la situația geografică, regiunea raportată cu preponderență a fost Moldova (27,85%), urmată de Muntenia (21,32%), București (11,58%), Transilvania (10,25%), Oltenia (10,11%), Dobrogea (6,60%) și Banat (2,28%). În restul cazurilor cei care au apelat numărul de urgență au dorit să păstreze anonimatul în această privință.

Neglijența, cea mai fecventă formă de abuz ajunsă în atenția ANPDC

Potrivit datelor puse la dispoziție de Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDC), în primele șase luni ale anului 2016 nu mai puțin de 7.567 cazuri de abuz, neglijare sau exploatare a copilului au ajuns în atenția acestei instituții. Cele mai multe cazuri au fost cele de neglijare. Autoritățile au fost nevoite să intervină în 5.408 situații pentru a ajuta copiii victime ale neglijenței. A doua cea mai frecventă formă de abuz a fost abuzul de tip emoțional – 885 cazuri – și abuzul fizic – 690 cazuri.

În ceea ce privește mediul în care copiii au fost victime ale unei forme de abuz, majoritatea cazurilor a avut loc în familie. Astfel, din totalul de 7.567 cazuri, 7.006 au venit din partea părinților sau altor membri ai familiei. Dintre acestea, 5.306 au fost cazuri de neglijare, 827 abuzuri emoționale și 589 abuzuri fizice. În mediul școlar, au fost semnalate 55 de cazuri de abuz, dintre care 26 au luat forma abuzului fizic.

În ceea ce privește distribuția pe sexe, diferențele între fete și băieți nu sunt foarte mari. Dacă în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2016 victime ale abuzurilor, neglijării și exploatării au căzut 3.710 băieți, în rândul fetelor numărul a fost de 7.857 cazuri.

Cele mai multe abuzuri au fost înregistrate în rândul copiilor cu vârsta cuprinsă între 10-13 ani, nu mai puțin de 1.693 cazuri de abuz, neglijare sau exploatare.

Totuși, vorbind despre situația pe forme de abuz, copiii cu vârsta între 3 și 6 ani au fost cei mai afectați de neglijare (1.262 cazuri). De partea cealaltă, 227 copii cu vârsta cuprinsă între 7 și 9 ani au fost victime ale abuzului emoțional, iar 209 copii cu vârsta între 10 și 13 ani au avut de suferit din pricina abuzului fizic.

Potrivit ANPCD, 4.580 dintre copiii victime ale abuzurilor, neglijenței și exploatării au avut nevoie de consiliere psihologică în urma traumelor pe care le-au trăit. În 147 de cazuri a fost nevoie de servicii medicale.

Potrivit celor mai recente date ANPCD privind situația abuzurilor pe județe, cele mai multe cazuri au fost semnalate și confirmate în județul Constanța, 835, urmat de Prahova, cu 352 și Dolj cu 344 de cazuri. La polul opus, se situează județele Covasna, Bihor și Vâlcea, unde s-au înregistrat 8, 16, respectiv 20 de semnalări confimate ale abuzurilor asupra copiilor.

Urmărește Gândul.ro pe Google News și Google Showcase