Agricultorii din Mehedinți sunt nevoiți să-și vândă castraveții la preț de nimic sau să-i arunce pe câmp

Agricultorii din comuna Braniște, unde se cultivă cei mai mulți castraveți în județul Mehedinți, spun că, după ce au investit sume importante de bani și au muncit o jumătate de an, stau cu legumele în saci întrucât nu au unde să le valorifice, în județ nefiind niciun depozit de desfacere a legumelor și fructelor, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Oamenii susțin că samsarii le oferă 30 de bani pentru un kilogram de castraveți, preț cu care nici măcar nu își recuperează investiția în cultură.

„Uitați, am castraveți aici, aproximativ 400 de kilograme, și nu am cui să-i vând. A venit cineva aseară (marți seară – n.r.) și ne-a dat un preț de mizerie, 30 de bani kilogramul. Eu am zis că nu-i vând, mai bine îi arunc și nu îi vând. Deja i-a aruncat o grămadă de lume de aici, din comună”, a declarat, miercuri, un legumicultor din Braniște.

În această situație sunt peste 300 de proprietari de solarii din Braniște, nemulțumiți de prețurile mici cu care și-ar putea vinde marfa, în condițiile în care, la prețul de 30 de bani kilogramul, trebuie să vândă 20 de saci de castraveți ca să poată cumpăra unul de azot, folosit pentru întreținerea culturii.

„N-am plătit folia pentru solar, am datorie, opt milioane (lei vechi – n.r.), trebuie să o plătesc. Nici folia n-am scos-o. Am vândut de două ori. O dată cu 30 de bani, o dată cu 50 de bani, nu scot nici folia. Munca?! Nu mai vorbim de muncă!”, a spus un alt fermier din localitate.

Unii au încercat să vândă în magazine, dar spun că marfa lor nu are loc de cea importată, iar în piețe mesele sunt închiriate de samsari.

„Nu scoatem nici investiția, că este râs de lume. Îi dăm cu 30, 40 de bani, își bat joc de noi! Tot en gros-iști vin și e bine că mai vin și ăștia. Dacă nu avem unde să îi dăm! Îi aruncăm porcilor”, a afirmat un alt agricultor.

El a susținut că un preț rezonabil de vânzare a castraveților ar fi de 1,5 lei.

„De multe ori i-am și aruncat, aici la baltă! Sunt aruncați o grămadă de castraveți acolo. Are lumea sacii acasă și nimeni nu are cui să-i vândă”, a declarat un alt legumicultor.

Cornel Stroescu, președintele interimar al Camerei Agricole Naționale, a afirmat că problema este în întreaga țară, nu numai în Mehedinți, o soluție în acest sens fiind asocierea fermierilor într-o structură care să le reprezinte interesele, la fel ca în alte state ale Uniunii Europene.

„Cea mai mare problemă în momentul acesta, în România, este desfacerea produsului. Fermierii nefiind organizați, nu au cui să vândă. Vine orice samsar și își bate joc de ei. Ținem cont, avem un preț de 30 de bani la castraveți, acum, în momentul acesta. Gândiți-vă ce investiții au avut acești fermieri. Acești castraveți au fost produși în solar sau seră, deci costurile au fost enorme. Camerele agricole trebuie făcute, trebuie susținute, trebuie să facem ceva pentru fermieri. Altfel, o să vedem acești fermieri care anul acesta au cultivat în România, în solarii, vor munci în Italia sau Spania, în solariile lor. Acolo unde fermierii sunt organizați, acolo unde camerele agricole vin și preiau recolta din curte”, a declarat Cornel Stroescu.

Inițiativa privată de înființare a noului organism – Camera Agricolă – a aparținut fermierilor din mai multe județe ale țării, în anul 2014 înființându-se filiale în 14 județe. Rolul acestei camere este de a se ocupa de reglementarea prețurilor produselor agricole și de organizarea agricultorilor pentru înființarea de depozite și silozuri.

Proiectul de lege în baza căreia să funcționeze organismul se află la Comisia pentru Agricultură din Senat.