Al doilea dosar al Codruței Kovesi. Ce conține circulara care stă la baza acuzațiilor care i se aduc fostei șefe a DNA

Circulara a fost semnată de Laura Codruța Kovesi și arată că procurorii DNA au stabilit, într-o ședință în octombrie 2016, că nu există vreun impediment pentru ca un procuror de caz să audieze aceeași persoană atât în calitate de martor cu identitate protejată, cât și în calitate de martor cu identitate reală.

„S-a apreciat că nu există vreun impediment pentru procurorul de caz de a proceda la această modalitate, cu precizarea că cele două declarații nu constituie probe distincte în cadrul procesului penal, necesitatea acestei audieri rezultând în funcție de stadiul urmăririi penale”, se arată în circulara semnată de Kovesi, potrivit informațiilor intrate în posesia MEDIAFAX.

Tot în această circulară, se precizează că procurorul urma să informeze numai instanța de judecată despre această situație, la momentul trimiterii dosarului în judecată sau pe parcursul cercetarii judecătorești, printr-o adresă cu regim secret de serviciu. În finalul documentului, se arată că există o jurisprudență a instanțelor de judecată în care au existat astfel de situații și judecătorii au audiat pe parcursul cercetării judecătorești persoana respectivă atât cu identitate reală cât și la un alt termen de judecată au audiat-o cu identitate protejată și așadar, garanția de loialitate a administrării mijlocului de probă în condițiile descrise este asigurată prin încunoștiințarea judecătorului.

ACTUALITATE Accident cu o ambulanță în Capitală. Sunt două victime

18:57

CONTROVERSĂ După ce și-a schimbat numele, una dintre firmele care organizează UNTOLD încearcă să intre în insolvență, dar nu e lăsată de judecători. Compania are datorii de 37 de milioane de lei

18:39

Acest document stă la baza acuzațiilor de constituire de grup infracțional organizat și complicitate la represiune nedreaptă sub forma participației improprii pe care procurorii Secției de investigare a magistraților i le aduc Laurei Codruța Kovesi, în cel de-al doilea dosar în care fostul procuror-șef DNA este urmărit penal.

Mai exact, Kovesi este acuzată că, pe durata exercitării mandatului de procuror șef la Direcția Națională Anticorupție, în perioada 2015-2016, ar fi coordonat, prin ordine si dispoziții date, grupul infracțional inițiat de doi procurori și un ofițer de poliție judiciară, la care au aderat alți trei procurori și un alt ofițer de poliție judiciară, iar aceștia ar fi acționat, în mod coordonat, în scopul comiterii infracțiunilor de cercetare abuzivă, represiune nedreaptă, influențarea declarațiilor, inducerea în eroare a organelor judiciare, fals intelectual și uz de fals.

„Ordinele și dispozițiile avute în vedere constau într-o circulară prin care a admis posibilitatea audierii pe parcursul urmăririi penale a aceleiași persoane, atât în calitate de martor cu identitate protejată, cât si în aceea de martor cu identitate reală, precum si într-un ordin, privind adoptarea unor practici unitare în administrarea probelor audio/video la nivelul Direcției Naționale Anticorupție, ordin prin care ar fi fost încălcate dispozițiile art. 143 alin. 2 si 4 Cod procedură penală, întrucât s-a dispus transmiterea către instanțele de judecată numai a suporturilor care conțin convorbirile relevante în cauză”, arată Secția de investigare a infracțiunilor din justiție în comunicatul de presă în care sunt anunțate oficial acuzațiile care i se aduc Laurei Codruța Kovesi.

Surse judiciare au confirmat, pentru MEDIAFAX, că Laura Codruța Kovesi a fost pusă sub acuzare în dosarul procurorilor Lucian Onea și Mircea Negulescu, de la DNA Ploiești. În acest dosar, cei doi sunt sub control judiciar. Mircea Negulescu este cercetat pentru participație improprie sub forma complicității la favorizarea făptuitorului și complicitate la represiunea nedreaptă, iar Lucian Onea, pentru participație improprie sub forma complicității la favorizarea făptuitorului, represiunea nedreaptă și cercetare abuzivă.

În fapt, cei doi sunt acuzați că au constrâns anumiți martori să facă sesizări și tabele false cu alegători din Republica Moldova, documente din care să rezulte că alegătorii ar fi primit bani drept „mită electorală”. Cei doi, alături de alți procurori din cadrul DNA Ploiești, sunt acuzați și de constituire de grup infracțional organizat.