Alexandru PETRESCU, ministrul Comunicațiilor: Intenția e să avem licitația pentru 5G în 2019 (I)

Publicat: 03/03/2019, 12:45

„Intenția certă este de a avea această licitație pentru 5G la sfârșitul anului 2019. Eu cred că 5G constituie un punct de cotitură în industria comunicațiilor din lume, nu doar la nivelul Uniunii Europene. Pe de altă parte, Ordonanța are două component foarte importante și ele sunt distincte. Prima componentă este de a identifica un punct de echilibru între profitul obținut de operatorii din piața de telefonie mobilă și capitalul pe care statul îl colectează la bugetul de stat din prisma activităților”, a declarat, pentru MEDIAFAX, ministrul Comunicațiilor, în contextul discuțiilor cu privire la unii dintre jucătorii din piața de telecomunicații care iau în calcul să se retragă din licitația pentru 5G din cauza OUG 114.

„Este un proces continuu, prin care trebuie să discutăm într-un mod transparent, să găsim metode și modele fiscale în care fiecare să-și regăsească oarecum scopul atins. (…) Pe de altă parte, nu există arhitectură fiscală perfecta și căutăm ca, împreună cu operatorii, să găsim un mod de fiscalizare activității din telecomunicații din care toată lumea să iasă învingător”, a mai spus ministrul Alexandru Petrescu.

Cât privește dezvoltarea IT în Europa: „În economia globală de astăzi există o competiție acerbă între diferitele geografii mondiale.Vorbim de America de Nord pe de-o parte, vorbim de Asia, vorbim de Uniunea Europeană și Uniunea Europeană trebuie să își găsească pasul și să tindă și să dorească să devină un lider al economiei digitale mondiale, dar nu poate face acest lucru dacă nu are o piață unică”, spune ministrul Comunicațiilor.

Redăm integral prima parte a interviului acordat de ministrul Comunicațiilor, Alexandru Petrescu:

MEDIAFAX: Președinția României la Consilului UE a închis deja câteva dosare în domeniul Comunicațiilor. Ce avantaje prezintă pentru România aceste dosare?

Alexandru Petrescu: Am avut două evenimente extrem de importante. Ieri (n.r.: joi) a fost reuniunea ministerială a Parteneriatului Estic. În 2004 s-a lansat Politica de vecinătate la nivelul UE și în cadrul acestei politici în 2009 a existat inițiativa constituirii Parteneriatului Estic din care fac parte șase țări: Armenia, Azerbaijan, Georgia, Belarus, Ucraina și Rep. Moldova. Scopul parteneriatului este de a extinde beneficiile, pe care firmele și cetățenii UE le resimt, către statele din proximitatea de est. Ieri a fost a treia întâlnire în cei 10 ani de funcționare, o întâlnire ce a reunit în jurul mesei toți înalții oficiali din sectorul digital din UE, dar și miniștri, vicepremieri ai țărilor componente ale parteneriatului estic. A fost o discuție foarte bună care s-a finalizat cu o declarație ministerială în care țările membre UE și-au arătat angajamentul ferm de colaborare cu țările parteneriatului estic de extindere a beneficiilor către cei 75 de milioane de cetățeni ce fac parte din grupul celor 6 țări din parteneriatul Estic. S-au discutat și aspect tehnice, chiar dacă nivelul discuției a fost de strategie pe termen lung, totuși s-au atins subiecte precum alocarea spectrului, internetul de mare viteză în bandă largă, s-a discutat și despre tarifele de roaming.

Rămâne ca în perioada următoare, la nivelul grupurilor de experți, să progreseze discuțiile. Ca până în 2020 să avem module agreate pe cele trei module. Președinția României în sectorul digital este un succes. Am avut un start extrem de bun, am creat premisele unor discuții de substanță la nivelul grupurilor de experți, astfel încât multe din rezultate s-au regăsit în acorduri politice pe diferite dosare, și aici aș menționa un dosar cu impact deosebit, dosarul reutilizării datelor din sectorul public. În principiu, acest dosar permite accesul facil al inovatorilor de înaltă tehnologie, al IMM-urilor din piață, acces facil al informațiilor deținute astăzi de sectorul public, administrație locală, centrală, agenții, autorități, tot felul de structuri de stat care dețin multe informații privind datele meteo, trafic, date financiare, economice. Acum IMM-urile pot accesa facil aceste date și acest transfer în zona privată poate genera plus valoare comercială. Se pot lansa noi aplicații cu această materie primă.

Sunt date care țin de spectrul social, concentrare urbană, sănătate, educație.Putem avea aplicații ce țin de răspunsul la dezastru. Aplicabilitatea acestor informații în zona comercială și socială este extrem de mare și va fi un impuls semnificativ în ceea ce privește încurajarea inovației, în ceea ce privește crearea premiselor de adopție a noilor tehnologii. Vorbim de inteligență artificială, de multe ori și trebuie să ne gândim că trebuie creat un lanț de valoare adăugată. Avem date, aceste date pe care le-am descris și mulțumită dosarului închis de România vor fi disponibile zonei private. Un alt dosar foarte important este dosarul Programul Europa Digitală. Este în esență un instrument financiar. Noi am închis dosarul ceea ce privește componenta lui operațională. Acest dosar presupune alocarea de fonduri pe câteva linii clare de activitate în zona digitală. Vorbim de crearea Centrului de European de Competențe Digitale, vorbim de investiții în zona promovării locurilor de muncă în sectorul de înaltă tehnologie, de investiții în prima linie de securitate cibernetică, vorbim de investiții în infrastructură.

Ne așteptăm ca această componenta operațională să își regăsească în anul 2019, spre sfârșit, și componenta financiară, pentru că partea financiară se hotărăște în cadrul ECOFIN, grupul de miniștri finanțe și la nivelul liderilor de state, și, odată agreată, aceste componente vin împreună și dau naștere Programului Europa Digitală, un program cu alocări de 9,2 miliarde euro, un program ce va permite alocări de fonduri pe perioada 2021-2027. Beneficii, nu doar pentru România, pentru întreg spațiul Uniunii Europene și sunt beneficiile relevante din acțiunile pe care le-am descris mai devreme: securitate cibernetică, crearea Centrului de Competențe în Securitate Cibernetică, ceea ce înseamnă focusarea pe Cercetare și Dezvoltare, extinderea rețelelor de fibră optică, încurajarea participării și încurajarea creșterii numărului locurilor de muncă în sectorul de înaltă tehnologie și evident că din toată creșterea care prin alocarea de fonduri, beneficiile vor fi pentru toată lumea. Pentru sectorul privat, pentru sectorul public, prin colectarea de taxe mai bune, prin crearea unui mod mai transparent de exercitarea a actului guvernamental. Ecosistemul digital, odată adoptat, va crea premisele unei economii digitale ce poate aduce beneficii tuturor.

Un alt dosar este dosarul Europa Interconectată. Este un dosar care are trei alocări financiare principale. Este un instrument financiar cu valoare de aproape 43 de miliarde de euro. Principalele alocări sunt pe energie și pe transport, dar există și 3 miliarde de euro alocare pe zona de telecomunicații, bani care se vor duce în extinderea rețelei de fibră optică național și transfrontalier aerian creând astfel un ecosistem Național în ecosistemul european uniform ce este important să vă spun. Toate aceste dosare fac parte din concept mai mare care se numește Piața Unică Digitală. A fost la în anul 2015. Înainte de acest an practic imaginați-vă că existau 28 de economii digitale naționale, 28 de piețe digitale naționale. Scopul implementării pieței unice digitale până în 2020 este de a crea o piață digitală uniformă cu reglementări ce își regăsesc impactul la nivelul tuturor celor 28 de state membre. În economia globală de astăzi există o competiție acerbă între diferitele geografii mondiale. Vorbim de America de Nord pe de-o parte, vorbim de Asia, vorbim de Uniunea Europeană și Uniunea Europeană trebuie să își găsească pasul și să tindă și să dorească să devină un lider al economiei digitale mondiale, dar nu poate face acest lucru dacă nu are o piață unică uniformă cu un flux natural de dezvoltare și funcționalitate. Fiindcă doar așa vom putea la rândul nostru să creștem și noi mari companii digitale, mari platforme digitale, cum găsim în de față în America de Nord.

Urmăriți aici a doua parte a interviului

Urmărește Gândul.ro pe Google News și Google Showcase