Amânare generoasă în dosarul de corupție Chiuariu-Poșta Română

Curtea Suprmă a judecat astăzi al doilea termen în dosarul în care senatorul Tudor Chiuariu (PNL), președintele Comisiei Juridice a Senatului, este judecat pentru corupție. Completul de cinci judecăstori ai Curții Supreme a decis să amâne procesul pentru 30 septembrie. Principalul motiv al amînării a fost acela că fostul ministru Nagy Zsolt nu a fost prezent în sală acuzând unele probleme medicale. Un alt motiv a fost acela că unul din avocații apărării nu a putut ajunge la instanță. 

Fostul ministru Chiuariu a precizat în fața instanței că dorește să dea o declarație și se prevalează la dreptul la tăcere.

În decembrie 2010, fostul ministru UDMR al Telecomunicațiilor, Zsolt Nagy, și fostul ministru liberal al Justiției, Tudor Chiuariu, au fost trimiși în judecată de către DNA pentru abuz în serviciu contra intereselor publice.

REACȚIE Mario De Mezzo, după ce a devenit inculpat în dosarul „Cimitirul Strehareți”: Dacă aș da timpul înapoi, aș lua aceleași decizii

22:30

CONTROVERSĂ Lucian Mândruță și Diana Buzoianu s-au întâlnit să facă mișto de dezastrul de la Cernavodă și să dea vina pe miniștrii PSD

22:28

Procurorii au susținut că cei doi miniștri ar fi luat parte la trecerea frauduloasă a unui imobil de pe Calea Victoriei din patrimoniul Poștei Române în cel al unei firme private, dar Chiuariu a fost achitat în primă instanță. Dosarul va fi judecat, însă, în recurs.

La primul termen de judecată, Chiuariu nu s-a prezentat la proces utilizând un tertip avocățesc: a amânat judecarea dosarului pe motiv ca nu are angajat un avocat. Potrivit Direcției Naționale Anticorupție, în perioada anilor 2005 – 2007, printr-un șir de acte nelegale, reprezentanții Poștei ar fi contribuit la trecerea unui imobil din proprietatea publică a statului în proprietatea privată a SC Imopost Developments SA, demers în care au fost implicați și cei doi membri ai Guvernului, prin emiterea unui act normativ cu scopul de a „clarifica” situația juridică a terenului și a favoriza astfel societatea.

Prejudiciul cauzat statului prin înstrăinarea în mod ilegal a imobilului din Calea Victoriei nr.133-135 este în valoare de 8.619.787 euro, reprezentând valoarea de piață a terenului. Prejudiciul s-a raportat la valoarea terenului liber de construcții din care s-a scăzut costul demolării clădirii, întrucât clădirile existente pe teren au fost demolate de către SC Imopost SA, potrivit DNA.

Procurorul de caz a recunoscut, în rechizitoriul prin care au fost trimiși în judecată cei doi foști miniștri, că din probe nu rezultă că aceștia au cunoscut faptul că imobilul a fost subevaluat cu ocazia aducerii ca aport la capitalul social al SC Imopost Developments SA, în mod indirect, ca efect al avizării HG 377/2007, asigurându-se și beneficiile rezultate în urma subevaluării imobilului din Calea Victoriei.

Potrivit DNA, SC Imopost Developements SA s-a constituit la 26 iulie 2005, fiind creată ca un parteneriat între CN Poșta Română SA, SC Procema SA, SC Comnord SA și două persoane fizice, în scopul demolării unor clădiri existente pe terenul din București, Calea Victoriei 133-135 și edificarea unui imobil cu funcțiuni multiple. La data de 19 iulie 2005, conducerea Poștei Române a aprobat ca imobilul din Calea Victoriei 133-135 să fie adus de CN Poșta Română S.A. ca aport în natură la capitalul social al societății nou înființate.

Astfel, cu ocazia aportării imobilului la SC Imopost Developements SA, Mihai Toader, Emanoil Lepădatu și Andrei Marinescu au subevaluat imobilul din Calea Victoriei 133-135, stabilind cu intenție o valoare diminuată față de valoarea comercială reală a imobilului, susțin procurorii.

Trecerea efectivă a imobilului din patrimoniul Poștei Române în cel al SC Imopost Developements SA trebuia însoțită de o evaluare a terenului, astfel că firma lui Ioan Folfă, SC Topcadex 99 SRL, a întocmit un Raport de evaluare a acestui teren, datat 21 iulie 2005, prin care a fost stabilită o valoarea imobiliară mult mai mică decât cea reală, diferența rezultată din subevaluare fiind de 3.652.244 euro, potrivit DNA.

Totodată, procurorii DNA au arătat că, având în vedere că exista un litigiu pe rolul Curții de Apel cu privire la dreptul de proprietate al Poștei Române asupra terenului, respectiv că făcea parte din categoria bunurilor proprietate publică ale statului și deci nu putea fi înstrăinat, Zsolt Nagy, în calitate de ministru al Comunicațiilor și Tehnologiei Informației, a inițiat și a avizat proiectul unei hotărâri de guvern prin care să se clarifice acest aspect. Acest minister coordona activitatea Poștei Române în virtutea faptului că, până în anul 2006, statul român, prin Ministerul Comunicațiilor și Tehnologia Informației, era acționar unic al CNPR, iar din anul 2006, acționar majoritar.