ANAF îi răspunde șefei DNA: Jumătate din sumele de confiscat, în urma prejudiciilor, sunt nerecuperabile

Jumătate din prejudiciile provenite din dosarele DNA reprezintă suma aferentă cazului ICA, „un caz extrem de complex a cărui rezolvare depinde într-o manieră consistentă și de celeritatea cu care alte instituții ale statului își îndeplinesc obligațiile”, se arată într-un comunicat al ANAF.

Instituția precizează că 53,6% din total prejudicii trimise spre executare ANAF sunt nerecuperabile.
Astfel, pentru 63 sentințe/hotărâri judecătorești prin care s-au stabilit prejudicii în valoare de 596,49 milioane lei (30% din valoarea totală) sunt în curs formalitățile legale de partaj /ieșire din indiviziune forțată, fiind vorba de valorificarea părții din bunurile deținute în comun de persoane juridice sau ce revine persoanelor fizice condamnate penal.

Pentru 693 de sentințe/hotărâri judecătorești cu prejudicii de 433,1 milioane lei ( 21,8%) s-au pronunțat pentru persoane fizice care nu dețin bunuri sau venituri urmăribile sau pentru care s-a declarat starea de insolvabilitate.

CONTROVERSĂ Victorie pentru Trump la Curtea Supremă. SUA pot continua expulzarea imigranților în țări terțe. Judecătorii vor analiza după „midterms” legalitatea directivelor emise în 2025

09:09

VIDEO Ion Cristoiu: Călin Georgescu a fost arestat preventiv ca să nu i se mai audă vocea

08:55

Totodată, pentru 12 sentințe/hotărâri cu prejudicii de 33 milioane lei s-au pronunțat pentru persoane juridice aflate sub incidența legii insolvenței, modificată anul trecut.

Pe de altă parte, ANAF atrage atenția că gradul de încărcare al instituției pentru activitatea de recuperare a arieratelor și a altor sume datorate bugetului este „extrem de mare”, astfel că resursa umană și materială necesară recuperării prejudiciilor este cu mult depășită.

Capacitatea administrativă a structurilor de executare silită este excedată de activitățile desfășurate pentru pregătirea și susținerea dosarelor de insolvență. În cursul anului trecut, ANAF a prelucrat 26.253 cazuri noi cu o valoare de 10,27 miliarde lei creanțe înscrise la masa credală, iar la finele anului gestiona 53.675 de contribuabili în insolvență, cu creanțe fiscale de 47,31 miliarde lei.

ANAF mai spune că a primit atribuții specifice în domeniul colectării sumelor datorate nu doar bugetului de stat, ci și bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și bugetului asigurărilor pentru șomaj.

Totodată, de la data aderării Romaniei la Uniunea Europeană, agenției i-a revenit și sarcina de a colecta creanțele bugetare rezultate din utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora.

„S-au derulat programe guvernamentale adoptate prin legi și ordonanțe ale guvernului prin care agenției i s-au atribuit sarcini de colectare a creanțelor de la contribuabilii care nu au respectat condițiile impuse prin programele în temeiul cărora li s-au acordat facilități cum ar fi : programul Prima casă, programul Mihail Kogălniceanu pentru întreprinderi mici și mijlocii, programul privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe, programului de stimulare a cumpărării de autoturisme noi etc”, punctează Fiscul în comunicat.

ANAF se mai justifică prin faptul că instituțiile publice, finanțate integral sau parțial de la bugetul de stat, care nu au organe de executare silită proprii transmit titlurile executorii privind venituri ale bugetului general consolidat spre executare silită către Fisc.

În plus, ANAF are rolul de a recupera prin procedura de executare silită sancțiunile contravenționale stabilite de către diverse instituții care se vireză la bugetul de stat, precum Consiliul Concurenței, Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale, Inspectoratul Teritorial de Muncă, Inspectoratul de Stat în Construcții, Agenția Națională pentru Protecția Consumatorilor, Organele abilitate ale Ministerului Afacerilor Interne sau Inspectoratele Teritoriale de Regim Silvic și de Vânătoare.

Fiscul precizează că procedurile de înființare a Agenției pentru recuperarea prejudiciilor, care va funcționa în subordinea Ministerului Justiției, nu sunt definitivate. Totodată, instituția așteaptă de aproape două luni să fie finalizate procedurile de avizare a hotărârii de guvern privind reorganizarea ANAF, care prevede înființarea unei structuri specializate de executări silite.

„Având în vedere cele de mai sus, este profund incorect ca ANAF, instituție angajată într-un proces de reformă complex, care are ca principal obiectiv eficientizarea colectării veniturilor rezultate în urma obligațiilor declarative și de plată, să fie indicată ca unic responsabil pentru gradul scăzut de recuperare a prejudiciilor. ANAF își asumă acestă situație doar în limita cazurilor care țin exclusiv de ANAF, nu și de alte măsuri legislative și organizatorice propuse de ANAF pentru schimbarea acestei situații și care așteaptă decizia altor factori de conducere”, concluzionează autoritatea, în replică la afirmațiile procurorului șef al DNA, Codruța Kovesi.

Kovesi a declarat joi că, dacă Ministerul Finanțelor nu se descurcă în privința executării silite, poate să predea atribuția instituțiilor din sistemul judiciar, arătând că statul „stă pe o grămadă de hotărâri judecătorești”, în care sunt sechestre, dar nu le execută.

„De foarte multe ori aud: «voi, cei din DNA, investigați, îi trimiteți în judecată, îi ajutați să ajungă la pușcărie, dar banii, îi luați?» Și aici este o mare problemă, pentru că nu DNA este instituția care trebuie să confiște efectiv banii. Noi, atunci când facem o investigație, obligația noastră este să identificăm banii și bunurile, după care să le sechestrăm. Practic, punem într-o tavă, după care oferim tava ANAF, Ministerului Finanțelor atunci când hotărârea judecătorească rămâne definitivă și ANAF-ul trebuie să execute efectiv aceste hotărâri de condamnare”, a declarat procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție, la Digi24.

Kovesi a spus că, doar în dosarele DNA, suma care trebuie confiscată de stat este de 310 milioane de euro, bani care ar putea fi folosiți pentru dublarea salariilor medicilor.