Anchetă la MȚR, după examenul suspendat. Replica directorului: „Nu port discuții în presă”

Anchetă la MȚR, după examenul suspendat. Replica directorului: Nu port discuții în presă
Publicat: 16/05/2016, 10:17

Cronologia evenimentelor:

Mandatul directorului MȚR Virgil Nițulescu a expirat recent. În aceste condiții a fost organizat un examen de ocupare a poziției manageriale. În ciuda evidențelor, rezultatul examenului dând câștig de cauză profesorului Vintilă Mihăilescu, Ministrul Culturii, Corina Șuteu a anunțat refacerea demersurilor de ocupare a poziției manageriale.

Replica directorului Nițulescu:
„Nu doresc să fac nici un comentariu. Este vorba despre 6 persoane din muzeu, nu despre „cercetătorii”. Aceștia sînt mult mai mulți și, deși au fost contactați, și ei, și muzeografii, și șefii de secții, și șefii de birouri și ceilalți directori, nu au dorit să semneze scrisoarea. Discuțiile pe care le am cu colegii mei le am în Consiliul de Administrație, în Consiliul Științific sau direct. Nu port discuții în presă cu șase colegi din muzeu.
Ancheta continuă.”

Vezi mai jos interviul și povestea prin prisma cercetătorilor Cosmin Manolache, Lila Passima, Adrian Petrechescu și Simina Bădica

Memoriul cercetătorilor MȚR

Cercetători din cadrul instituției au întocmit un memoriu către Ministrul Culturii în care semnalează „serii de nereguli și derapaje instituționale” ale fostului director Virgil Nițulescu. Memoriul este menit să atragă atenția că o continuitate chiar și interimară a managementului actual va perpetua abuzurile, „activități fără avizul și impotriva deciziei unanime a Consiliului de Administrație și consultarea Consiliului Științific”:

1. activități care nu sunt conforme profilului muzeului
Festivalurile și expozițiile de artă contemporană care nu au avut legătură cu obiectul de activitate specific al MNȚR, fiind în cea mai mare măsură destinate unor alte tipuri de muzee cu profil specific artei contemporane și al istoriei, preluînd și dublând astfel obiectul specific de activitate al acestora: MNAR, MNAC, Palatele Brâncovenești, MNIR, UAP, Biblioteca națională.

2. aglomerarea unor evenimente fără o direcție strategică și o consultare a forurilor decizionale
Supraaglomerarea calendarului acțiunilor și expozițiilor muzeului prin antamarea unor evenimente pentru care personalul de specialitate nu a fost consultat și pus în situația de a lucra la alte acțiuni decît cele din programele individuale și colective aprobate în planul de activitate: Bookfest de Crăciun (2013), Festivalul Undercloud, Zilele muzeului (prima ediție), expoziții externe integrate ad-hoc, la care a fost folosit personalul de specialitate și personalul tehnic: Dialog avec les guerriers de l”empereur Qin: exposition de Sculpture Chine-Europe etc. Unele dintre acțiunile externe nici nu au avut contracte stabilite înainte de derularea lor.

3. o agendă personală a lui Virgil Nițulescu, în paralel cu cea oficială
Introducerea în planul expozițional al MNȚR a unor acțiuni și expoziții de artă contemporană pe care managerul general nu le-a supus avizării CA, unele fiind doar prezentate în CA, luând unilateral decizia de a le aproba sau care au avut aviz negativ de la șeful de secție responsabil de avizarea expozițiilor.
Exemple: Festivalul „Adevărul despre Daci” (două ediții), Festivalul internațional de grafică satirică Magia Vinului, Acțiunea de 1 Iunie – cu dj și program de entertainment ca în parcurile capitalei, De la arta brută la arte povera. Dialog peste garduri, Expoziție de primăvară I, II, III, IV, V – artă contemporană: pictură, grafică, sculptură, Innersound, International New Arts festival, Stepan Project – Lumina, expoziție de pictură, caligrafie și print, Realizările guvernului Ponta în anul 2013 – Mihai Stănescu, Constantin Pacea – o retrospectivă, Perspectives – Art, Inflammation and me, Confluențe – influențe, expoziție de pictură cu portrete ale maneliștilor VIP (este doar o selecție a anilor 2013-2014), Dan Bota, Teodor Răducan, George Ștefănescu – expoziții de pictură retrospective – după 2014.
Evenimentul Noaptea de Sânziene (eveniment propus în CA, doar cu 1 săptămână înaintea evenimentului în 17 iunie 2014, nu a avut acordul membrilor CA, în lipsa procedurilor votării, managerul general a aprobat și impus desfășurarea evenimentului).
Ziua Internațională a romilor, 8 aprilie 2014, constând într-o serie de evenimente anunțate și introduse printre evenimentele MNȚR doar cu o săptămână înainte de desfășurarea lor, s-a suprapus peste activități ale muzeului planificate din timp. Urmarea a fost anularea sau modificarea proiectelor interne, domnul Nițulescu justificînd că a existat o presiune externă.

5. concurarea activităților interne prin apel la activități externe similare
Invitarea unor asociații, persoane care au ținut ateliere pentru copii cu un nivel mediocru și mult diferit de structura și valoarea atelierelor și cursurilor din cadrul Atelierului de creativitate al MNȚR.
Aprobarea desfășurării unui proiect realizat de Fundația Artex, Festivalul de obiceiuri și tradiții românești, care prin lipsa de profesionalism și reprezentarea submediocră a adus reale prejudicii imaginii MNȚR, ca muzeu reprezentativ în lumea instituțiilor muzeale naționale și europene. (vezi articolul oroare cu sarmale din Dilema, autor Lila Passima, 2012)
Târgurile săptămânale – apropiate de compoziția talciocurilor, fără o structură abordată în relație cu instituția muzeală și reprezentativitatea acesteia, și fără o selecție a unui personal de specialitate, cu obiecte de o calitate discutabilă, într-un melanj incoerent, alăturând obiecte frumoase, vechi, de la anticari, cu obiecte de magazine en gros, gen Complexul Niro și Dragonul roșu, de tarabă, fără amprenta meșteșugului și creativității, obiecte matrițate din plastic, metal ieftin, chinezisme de toate tipurile, statui din plastic sau ipsos patinat cu reprezentări ale lui Budha, brățări și accesorii decorative ieftine înseriate în cantități imense, obiecte situate indiscutabil în teritoriul derizoriului și al kitschului, care au adus în toți acești ani un deficit incontestabil imaginii MNȚR. Au fost concurate atît tîrgurile muzeului, care sînt organizate cu o selecție riguroasă și cu o competență probate în mai bine de cincisprezece ani de zile, cît și magazinul muzeului, ale cărui venituri au scăzut de cînd tîrgurile organizate de către terți au crescut covîrșitor în pondere, neexistînd o compensare financiară prin taxele pe care aceștia le plătesc.
Aceste tîrguri săptămînale se organizează adeseori fără rerespectarea distanțelor minime în cazul focului deschis, la mică distanță față de racordul de gaze naturale și vegetația uscată din jurul cuptoarelor. De asemenea, nu este respectată nici zona de protecție a monumentului – 100 m minim zona urbană.

6. lipsa de transparență decizională, inclusiv în stabilirea și cheltuirea bugetului
Trupele de muzicieni invitați la evenimentul Zilele muzeului, pt care nu exista transparența bugetului, aspectele și conținutul bugetar nefiind discutat în CA.
Plata prestațiilor unor artiști invitați în detrimentul unor colaboratori invitați mai vechi ai MNȚR cum sunt tarafurile promovate de etnomuzicologul Speranța Rădulescu, prezente în seria Ethnophonie, apreciată în mediile de specialitate internaționale, pentru care nu existau fonduri. În schimb, managerul a aprobat plata dreptului de autor (7000 lei) pentru interpretul Constantin Voiculeț în cadrul unui eveniment dedicat celor 100 de ani de la nașterea Mariei Tănase. În același timp, în cadrul unei ample expoziții interne Oale și ulcele, ce avea ca eveniment conex la vernisaj un concert al grupului Avant”n”gard, drepturile de autor era de doar 400 de lei și nu au fost plătite motivîndu-se din lipsa fondurilor.
Ca o consecință a multiplelor deplasări în țară ale managerului, s-au consumat bonurile de beniznă în prima parte a anului, periclitîndu-se astfel deplasările din a doua parte a anului pentru cercetările de teren.
Alte cheltuieli netransparente și nejustificate s-au făcut cu plata unor colaboratori a căror prezență și contribuție în activitatea muzeului nu poate fi cuantificată.
În 2015, angajații MNȚR care au obținut titlul de doctor după 2010 și care sunt discrimnați salarial față de alți angajați în funcții similare, au depus două memorii privind acordarea sporului de doctorat, conform noii legislații în vigoare. Aceste memorii au rămas fără vreun răspuns din partea domnului Virgil Nițulescu.

Cercetătorii Cosmin Manolache Lila Passima, Adrian Petrechescu și Simina Bădica răspund întrebărilor.

1. Ce anume din filosofia Muzeului a trădat Nițulescu? De ce?

Cu siguranță domnul Virgil Nițulescu a călătorit mult și a văzut multe muzee în calitățile pe care le-a avut la ICOM (Organizația Internațională a Muzeelor). Paradoxal, acest detaliu nu l-a ajutat pe managerul MNȚR în înțelegerea și perceperea discursului vizual al muzeului, unul nealiniat la acele standarde internaționale care de multe ori uniformizează și clișeizează expunerile. Inovațiile și prospețimea viziunii MȚR asupra lumii tradiționale nu au fost egalate în muzeografia românească și încă suscită interesul celor care-l vizitează pentru prima dată, în special specialiștilor de muzeu din străinătate. Cînd am reperat la domnia sa intenții de schimbare, unele sugestii privind elemente de muzeotehnică noi, ne-am dat seama că fie nu înțelege ce anume face deosebit acest muzeu, fie are intenția clară de a schimba muzeul, deși se ferește să o afirme răspicat și, prin urmare să o asume. De altfel, pe facebook, în anumite comentarii legate de recentul concurs pentru postul de manager MȚR s-a exprimat în favoarea unei schimbări. A făcut-o la un moment dat și în Consiliul Științific, dar neasumat, ca și cum ar fi încercat apele.

Virgil Nițulescu a schimbat identitatea discursului muzeal prin aglomerarea de acțiuni și evenimente care nu aveau legătură cu domeniul de activitate, cu calitatea conținutului unora dintre acestea, a transformat activitatea expozițională într-una a unui centru cultural, de loisir și entertainment, destinat unui mix de acțiuni eterogene, fără o viziune coerentă a unui program expozițional conform cu obiectul de activitate al MNȚR, fără nici o legătură cu discursul muzeal al expunerii permanente, care era înșăși esența reprezentativității și unicității MNȚR în cadrul instituțiilor muzeale.

Pe parcursul directoratului său, Virgil Nițulescu nu a avut o viziune clară și o strategie privind secția de cercetare a MNTR, pe care a restructurat o și rearanjat-o în așa fel încât să nu se mai ridice la standardele de cercetare naționale: a transformat, de exemplu, un post de Cercetător științific I în post de redactor, în prezent secția neavând o piramidă completă a ierarhiei posturilor de cercetare. În viziunea domnului Virgil Nițulescu, cercetarea este echivalentă cu expunerea muzeală, așteptările dumnealui de la angajații secției fiind de a produce expoziții, fără a le facilita acestora comunicarea cu artiștii și curatorii muzeului.

3. De ce este dăunător interimatul său?

În primul rînd modul în care acționează, totalmente necolegial față de cei pe care în mod normal ar trebui să-i aibă alături, cu care să facă echipă, respectiv Consiliul de Administrație și Consiliul Științific, care sînt definite ca fiind organisme colegiale. Senzația că orice ai discuta în aceste consilii este de prisos practic îți anulează energia de a dezvolta proiecte, de a croi programe și un discurs muzeal coerent.
Acest mod de a manageria a transformat muzeul într-o combinație de bazar-mall cultural care a diluat imaginea distinctă a muzeului pe care o căpătase prin coerența pe care a avut-o și pe care o mai perturbase directoratul domnului Dinu C. Giurescu.

Comportamentul managerial al domnului Virgil Nițulescu a avut o abordare aproape integral unilaterală în ce privește deciziile CA legate de funcționarea activității MNȚR, nu a respectat atribuțiile CA și a șefilor de secție de-a lungul timpului trecînd peste deciziile acestora, creînd o stare conflictuală și o tensiune pe care cei mai mulți dintre angajați și membri ai CA și CS au resimțit-o tot mai presant în ultimii patru ani.

4. Care au fost reacțiile sale în privința memoriilor voastre?

Din nefericire, reacția a fost scurtă, fermă: eu sunt managerul muzeului și răspund în fața ministrului, pentru că am contract de manageriat încheiat cu ministrul, contract care îmi dă libertate totală să decid. Din start a fost anulat orice efort din partea cercetătorilor și a muzeografilor de a contura împreună proiecte comune. Acestea au fost permanent dublate de proiectele din agenda personală a domnului Virgil Nițulescu. A fost un singur răspuns scris care a sintetizat punctele sale de vedere exprimate în ședințele CA sau CS. Dezamăgitor a fost faptul că la multe semnale de nemulțumire punctuale și transmise în scris, survenite în ultimii patru-cinci ani, de fiecare dată domnia sa ne-a spus că se poate rezolva cu un telefon, reacție care mai degrabă era de natură a dezvolta o relație de servilism, un tip de rezolvare prin relații personale și nu prin discuții colegiale în organismele de conducere ale muzeului. Pînă acum am ales calea rezolvării instituționale, prin dialog, fără declanșarea unui scandal mediatic care să afecteze imaginea muzeului, alegere ce s-a dovedit a fi perdantă. Pe timpul derulării etapelor examenului pentru ocuparea postului de manager la MNȚR din ultima lună, am observat în spațiul public, respectiv pe facebook, că domnul Virgil Nițulescu a prezentat în mod distorsionat situația internă de la muzeu.

Răspunsurile punctuale ale managerului general s-au situat toate în sfera exclusivă a răspunderii sale individuale în fața ministrului cu care avea contract de manageriat și care în opinia sa era singurul for care ar fi putut lua alte decizii ori în sfera de competență a CA. De asemenea, în opinia sa, CA nu avea drept de a vota aprobarea bugetului și nici de a aproba activitățile și proiectele din planul minimal sau din afara lui, ci doar de a le aviza. Prin urmare, avizele și referatele de specialitate ale șefilor de secții și directori – de care, în cazul avizelor negative, managerul nu a ținut cont niciodată – au fost mai tot timpul inutile.
Nu cunoaștem vreo strategie pe care Virgil Nițulescu ar avea-o privind planul expozițional pe perioada șantierului. Există un plan expozițional realizat anul trecut, care nu a luat în calcul reparațiile pe perioada șantierului, și care se schimbă de la lună la lună, în funcție de mersul lucrărilor.

Urmărește Gândul.ro pe Google News și Google Showcase