VIDEO | Andreea Grămoșteanu, la podcast-ul lui Marius Tucă: „Am avut parte de foarte multe prejudecăți din partea bărbaților”

Invitată la podcastul „Viața mea e un roman”, moderat de Marius Tucă, actrița Andreea Grămoșteanu, cunoscută și din renumitul serial TV ”Trăzniții din N.A.T.O”, a povestit o parte din copilăria sa, dar a și detaliat momente importante din viața ei.

La întrebarea adresată de Marius Tucă: „Dacă viața ta ar fi un roman, cu ce ai începe?”, Andreea Grămoșteanu a răspuns: „Eu sunt născută la mare, odată ce înghiți marea e greu să prinzi rădăcini”.

Venită din Constanța, de la malul mării la București, actrița a povestit cum a fost pentru ea acest nou început.

„Aveam o problemă când eram la Constanța, vorbeam foarte repede, când am venit în București m-am adaptat destul de repede”, a spus ea.

TURISM Ghizii de pe Everest, acuzați că au otrăvit alpiniștii străini pentru a forța salvări false într-o escrocherie de 20 de milioane de dolari

12:34

CONTROVERSĂ Armata libaneză se retrage din satele din sud, la presiunea Israelului. De ce se teme Beirutul

12:26

„N-am avut o problemă de adaptare, îmi doream să fiu aici, aveam o frustrare că nu sunt aici, mi se părea că aici se întâmplă lucrurile și că eu nu pot să iau parte la treaba asta, și îmi doream foarte mult”, a mai detaliat ea.

Copilăria și-a petrecut-o lângă Constanța, la Palazu.

„A fost frumoasă copilaria mea pentru că a fost zgomotoasă. Eram și băiețoasă. Dacă ai mei și-au tot dori un băiat, au făcut 4 fete și cam toate băiețoase”.

Amintind de vremurile copilăriei, Andreea Grămoșteanu a dezvăluit că încă are un ursuleț de când era mică.

„Care ar fi principalele personaje din acest eseu roman al vieții tale?”, a mai întrebat Marius Tucă.

„Păi cred că încep cu părinții și intri direct în intrigă cu ei. Am avut un diriginte în liceu care a format niște caractere, de fapt”, a răspuns actrița.

Nu mulți dintre oameni reușesc să-și materializeze visele din copilărie, însă Andreea este unul dintre oamenii care se pot mândri cu asta.

„Care au fost visele tale în copilărie?”, a fost o altă întrebare pusă de Marius Tucă.

„Astea au fost, adică, ce fac. Făceam spectacole în casa scării, spuneam bancuri… așa mă știu, gândindu-mă că vreau să fac treaba asta, actoria”, a detaliat Andreea.

Cât despre relația cu părinții, actrița a precizat că era destul de încăpățânată.

„Nu poți să fii în acord cu părinții niciodată, pot să zic în ghilimele că au fost dușmanul meu nr 1”, a spus ea.

„Nu spuneam că îmi pare rău, eram foarte încăpățânată”

Ca toți copiii, nici Andreea nu era foarte ascultătoare când era mică.

„Nu spuneam că îmi pare rău, eram foarte încăpățânată”, a recunoscut ea.

„Ti-ai dorit să ajungi la București, să faci actorie la București?”, a fost o altă întrebare adresată de Tucă.

„Am plecat la un moment dat, am fost studentă la teatru, făceam un soi de rezidență, am plecat cu o halebardă, pentru că erau lucruri care se casau și am plecat cu ea în autobuz pentru că îmi doream să o fac cornișă la perdea. Și toată lumea se uita la mine, eu eram cu o halebardă din lemn, imensă”, a detaliat Grămoșteanu.

Marius Tucă a mai întrebat-o pe actriță care au fost personajele romanului vieții sale.

„A fost întâlnirea asta cu cuvântul scris. Eram foarte serioasă și luam viața prea în serios. Eu scriam pentru mine, știi cum e, începi cu un jurnal, scrii acolo, apoi citești și sintetizezi și ai lucruri care te marchează să le notezi acolo.. și de la asta ușor ușor am început să capăt un stil al meu”, a răspuns ea.

„Cred că am vrut un loc în care să mă exprim așa cum sunt fără sa fiu judecată. Eu ca om, de fapt, ca femeie, am avut parte de foarte multe prejudecăți din partea bărbaților. Nu știam unde să mă plasez, de multe ori mă împrieteneam cu băieți din frica de respingere și după aia se trezeau cu mine că făcusem un crush. Nu știam unde să mă plasez, de multe ori mă împrieteneam cu băieți din frica de respingere și după aia se trezeau cu mine că făcusem un crush. Eram sălbatică. Mă împrieteneam foarte repede”, a mai detaliat actrița atunci când a fost întrebată de ce a ales această meserie.

„Nefiind ușor etichetabilă îi era greu cuiva să mă plaseze undeva, din cauza asta am început să construiesc un fel de armură și din cauza asta am început să construiesc un fel de armură care a devenit stilul meu”, a continuat ea.