Apele Române: Sunt rezerve suficiente de apă, aplicarea Planului de restricții nu este necesară

Regimul hidrologic înregistrează valori normale ale debitelor afluente, fiind suficiente rezerve de apă pentru populație, industrie și agricultură, și nu este necesară aplicarea Planului de restricții și folosirea apei în perioade deficitare, informează Administrația Națională „Apele Române”.

Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) precizează că debitul Dunării la intrarea în țară, în secțiunea Baziaș, va fi staționar, la valoarea de 2.380 de metri cubi pe secundă, fiind aproape la jumătate față de media multianuală a lunii august (4.300 de metri cubi pe secundă). Pe tot sectorul aval Porțile de Fier, debitele vor fi în scădere.

„Există o rezervă suficientă de apă în lacurile de acumulare. Astăzi (luni – n.r.), în principalele 36 de lacuri de acumulare există un volum total de 3,69 miliarde metri cubi, care asigură satisfacerea tuturor folosințelor de apă. Administrația Națională «Apele Române» monitorizează permanent volumul de apă stocat în lacurile de acumulare și în secțiunile de control, astfel încât, pentru perioada următoare, rezerva de apă stocată în acumulări garantează asigurarea apei brute la valorile normale pentru toți utilizatorii: populație, industrie, energie, agricultură, piscicultură și agrement. În acest moment, Administrația Națională «Apele Române» asigură resursa de apă necesară programului de irigații, așa cum a fost elaborat de către Administrația Națională de Imbunătățiri Funciare”, se arată într-un comunicat transmis MEDIAFAX.

ANAR precizează că, pe baza debitelor afluente realizate în ultima lună în principalele lacuri de acumulare, a prognozelor hidrologice pentru lunile imediat următoare și a cerințelor de apă ale folosințelor, resursele de apă pentru alimentarea folosințelor prin sisteme centralizate vor fi asigurate fără restricții.

„Alimentarea cu apă brută a municipiului București va fi asigurată fară restricții, conform scenariului de exploatare, în condițiile realizării prognozei. Pot fi semnalate probleme în localitățile unde nu există sisteme centralizate de alimentare cu apă”, se mai arată în comunicat.

Potrivit sursei citate, cerința de apă din România a scăzut cu 12,92 miliarde metri cubi de apă față de anul 1990, de la 20,4 miliarde metri cubi de apă la 7,48 miliarde metri cubi de apă, în prezent cerința de apă fiind defalcată pe trei categorii de utilizatori: populație – 1,16 miliarde metri cubi (15,51 la sută), agricultură – 1,41 miliarde metri cubi (18,85 la sută) și 4,91 miliarde metri cubi de apă (65,64 la sută), cât este cerința de apă pentru sectorul industrial.

„În perioada 1990-2013, cerința de apă a scăzut dramatic în agricultură, respectiv cu 7,69 mld mc de apă, de la 9,1 mld mc de apă din anul 1990 la 1,41 mld de mc de apă cât este solicitată în anul 2013. Raportat la cerința de apă din anul 2012, care a fost de 7,19 mld mc, volumul de apă prelevat (utilizat) a fost de 6,49 mld mc de apă, în scădere cu 11,02 mld mc de apă față de anul 1990, când volumul de apă era de 17,51 mld mc de apă. Defalcat pe cele trei categorii de utilizatori (populație, industrie, agricultură), cea mai dramatică scădere a volumului de apă prelevat a fost în sectorul agricol care a scăzut de la 6,93 mld de mc de apă (în 1990) la 1,09 mld mc de apă (cât era în 2012)”, menționează ANAR.

Instituția precizează că resursele de apă ale României sunt relativ sărace și neuniform distribuite în timp și spațiu, însumând, teoretic, aproximativ 134,6 miliarde metri cubi, din care resursa utilizabilă, potrivit gradului de amenajare a bazinelor hidrografice, este de aproximativ 38 miliarde metri cubi.

„Din cauza regimului variabil al resurselor de apă din România, o parte din aceste resurse se scurg în perioadele de viitură, pe când, în perioadele secetoase, debitele scurse scad la valori foarte mici. Pentru a mări resursele utilizabile, ANAR ia măsuri de regularizare a debitelor prin lacuri de acumulare care să rețină debitele excendentare în perioadele ploioase, pentru a le face disponibile în perioadele secetoase”, mai explică sursa citată.