Aproape un sfert de milion de persoane din R.Moldova au redobândit cetățenia română, în 20 de ani

Un număr de 226.507 de persoane din Republica Moldova au redobândit cetățenia română din 1991 până în 15 august 2011, între timp acestora mai putându-se adăuga alte câteva zeci de mii de noi cetățeni, potrivit unui studiu lansat luni de Fundația Soros.

„226.507 de persoane au redobândit cetățenia română începând cu 1991 până la 15 august 2011. Între timp, având în vedere ritmurile crescânde de procesare a dosarelor din ultimii doi ani, probabil mai putem adăuga încă câteva zeci de mii de noi cetățeni”, a arătat Sergiu Panainte, unul dintre autorii studiului.

El a arătat că scopul principal al elaborării studiului a fost de a demitiza prejudecățile formulate la adresa României, conform cărora statul român „ar construi” peste noapte cetățeni români și ar introduce „pe ușa din dos” milioane de noi persoane pe piața muncii a UE.

CONTROVERSĂ O turistă a cerut la toaletă pe o plajă din Bacoli și a fost numită „cerșetoare”. Primarul orașului italian promite schimbări majore pe litoral

09:10

FLASH NEWS Atac cu rachete în Ormuz. Un marinar a murit și alți opt au fost răniți după ce două petroliere au fost lovite. Emiratele acuză Iranul

09:10

Studiul evidențiază și „hățișul instituțional” prin care trebuie să treacă și în prezent solicitanții de cetățenie, precum și lipsa de transparență a instituțiilor responsabile de procesarea dosarelor – Autoritatea Națională pentru Cetățenie (ANC), Secția de Stare Civilă a Primăriei Sectorului 1 și Evidența Populației. Autorii studiului au constatat, pe baza unor interviuri cu solicitanții de R.Moldova, și că principalele motive vizate de aceștia sunt de natură economică.

„S-ar putea ajunge până la o cifră de 60-80 de mii de noi cetățeni anual, cu condiția ca numărul de solicitanți să fie cât de cât constant, însumând în medie 80-100 de mii de dosare pe an. Se poate vedea astfel foarte clar că nu există milioane de cetățeni noi, așa cum ar aprecia unele instituții media europene. În comparație cu unele state europene precum Franța sau Marea Britanie, care acordă peste o sută de mii de cetățenii anual, România s-ar situa undeva la mijlocul clasamentului”, a spus Panainte.

De asemenea, ambasadorul Republicii Moldova la București, Iurie Reniță, a subliniat că procesul de redobândire a cetățeniei române de către persoanele din țara sa este unul „absolut firesc și legal”. „Indiferent de motivele care au stat la baza cererii de redobândire a cetățeniei, este un drept al nostru”, a spus Reniță la conferința de lansare a studiului.

La rândul său, secretarul de stat Eugen Tomac de la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, a afirmat că, dincolo de aprecierile din presa europeană, nu a auzit de vreun șef de stat sau de guvern ori vreun ministru de externe din țările UE care să își exprime această îngrijorare față de politica de cetățenie a României. „Obiectivul nostru este să îi repunem în drepturi pe toți cei care se simt atașați de statul român”, a spus Tomac.

Pe de altă parte, studiul arată că, după modificările operate în 2009, capacitatea administrativă a ANC acoperă cu greu numărul mare de solicitanți. În București există o singură zi de lucru cu publicul, în care solicitanții de cetățeni pot depune dosarele, iar la sediul din strada Smârdan se creează cozi imense, de 300-500 de persoane. Procesarea dosarelor durează în medie 10-14 luni, în locul celor 5 prevăzute de lege.

Autorii studiului au elaborat și o serie de recomandări care vizează eficientizarea procedurii de depunere și soluționare a dosarului de redobândire: eliminarea unor acte redundante (caziere avize, declarația la notar că solicitantul nu este infractor), sporirea capacității administrative și transparenței ANC și a Secției de Stare Civilă a Primăriei Sectorului 1, introducerea unui sistem de programare online sau telefonic, o comunicare mai rapidă a ANC cu celelalte instituții implicate în verificarea dosarelor – SRI, SIE și MAI.

Totodată, studiul consideră necesară și elaborarea unei strategii naționale care să cuprindă politica de cetățenie, dar și aspecte legate de migrație.