Arta confuziei. Cum i-au divizat mesajele liderului american pe politicieni și alegători. Trump: „Aș fi forțat mâna Israelului” / Senator democrat: „Nu exista nicio amenințare iminentă la adresa SUA” /„Un război fără un scop strategic final”

În data de 4 martie 2026, Senatul SUA – controlat de republicani – a respins o rezoluție care urmărea să limiteze autoritatea lui Donald Trump de a desfășura operațiuni militare împotriva Iranului fără aprobarea Congresului. Documentul solicita oprirea operațiunii din Iran, care a început pe 28 februarie, atunci când SUA și Israelul au lansat atacuri cu rachete împotriva teritoriului iranian, ucigând majoritatea liderilor țării, inclusiv pe liderul suprem, ayatollahul Khamenei.

Cu toate acestea, pretextul și obiectivul atacului rămân neclare, iar Casa Albă a oferit explicații contradictorii cu privire la obiectivele sale finale.

• Republicanii susțin decizia președintelui Trump, în ciuda acuzațiilor de „ilegalitate” din partea democraților, și, de asemenea, din partea unor conservatori.
• „Mai important”, notează Ian Veselov într-o analiză publicată de The Insider, „Trump nu a reușit până acum să-i convingă pe americanii de rând de necesitatea operațiunii «Epic Fury»”.

Mai multe versiuni despre motivele care au dus la declanșarea războiului din Iran

Pentagonul a transmis că obiectivul atacului asupra Iranului era reprezentat, în mod specific, de forțele de rachete și de marina iraniană, care reprezintă o amenințare la adresa instalațiilor militare americane din Orientul Mijlociu.

• Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a oferit o altă explicație: atacurile au fost determinate de eșecul negocierilor cu Iranul.
• În același timp, a spus el, Statele Unite nu își propun să schimbe guvernul din Iran. „Acesta nu este un așa-numit război de schimbare de regim, dar regimul s-a schimbat cu siguranță, iar lumea este mai bine datorită acestui lucru”, a punctat Hegseth .

Secretarul de stat Marco Rubio a intrat în discuție, dar a prezentat oarecum diferit motivul izbucnirii ostilităților.

Ca răspuns la întrebările reporterilor, după o ședință de informare în Congres, Marco Rubio a precizat că Statele Unite s-au alăturat campaniei de bombardament a Israelului pentru a se proteja.

„Știam că va exista o acțiune israeliană. Știam că acest lucru va precipita un atac împotriva forțelor americane și știam că, dacă nu îi vom ataca preventiv înainte ca ei să lanseze aceste atacuri, vom suferi un număr mai mare de pierderi”, a declarat Rubio.

Totuși, nici această versiune nu a durat mult, iar Trump însuși a fost cel care a contrazis-o, susținând că Iranul plănuise să atace Statele Unite.

„Părerea mea era că ei urmau să atace primii. Urmau să atace dacă nu o făceam noi… Am fost foarte convins de asta”, a spus președintele american, repetând aceleași cuvinte de mai multe ori, în maniera sa caracteristică.

„Și, având în vedere modul în care decurgeau negocierile, cred că ei urmau să atace primii și nu am vrut să se întâmple asta. Deci, dacă e să spun ceva, aș fi forțat mâna Israelului”, a afirmat Trump.

„Această ședință de informare a ridicat mult mai multe întrebări decât răspunsuri”

Acest „caleidoscop” de motive și obiective declarate pentru acțiunea militară a atras critici din partea taberei democrate, se mai arată în analiza publicată de The Insider.

„Nu exista nicio amenințare iminentă la adresa Statelor Unite ale Americii din partea iranienilor. Am văzut cum obiectivele acestei operațiuni se schimbă acum, cred, de patru sau cinci ori”, a declarat senatorul democrat Mark Warner, membru al Comisiei de Informații a camerei superioare.

Chiar și după ședințele de informare cu reprezentanți ai administrației Trump, democrații au remarcat că nu au primit o explicație coerentă.

„Au fost adresate o mulțime de întrebări. Răspunsurile lor mi s-au părut complet și total insuficiente. De fapt, cel puțin pentru mine, această ședință de informare a ridicat mult mai multe întrebări decât răspunsuri”, a declarat liderul democrat din Senat, Chuck Schumer.

În același timp, opiniile din cadrul Partidului Democrat cu privire la operațiune au fost împărțite.

• Senatorii John Fetterman și Mark Kelly, au susținut obiectivul principal declarat – împiedicarea Iranului să obțină o bombă nucleară – și au salutat vestea morții ayatollahului Khamenei.
• Această facțiune vorbește, de asemenea, despre protejarea drepturilor „iranienilor obișnuiți” de un regim dictatorial.

Criticii pot fi însă împărțiți în două tipuri. Unii au subliniat că Casei Albe îi lipsește o strategie clară și că un război care vizează schimbarea regimului într-o altă țară s-ar putea prelungi la nesfârșit, ducând la consecințe imprevizibile.

„Tot ce am auzit de la administrație înainte și după aceste atacuri asupra Iranului confirmă că acesta este un război ales, fără un scop strategic final”, a declarat Jim Himes, principalul democrat din Comisia de Informații a Camerei Reprezentanților.

„Război prezidențial”

Alți critici au insistat că președintele Trump nu avea dreptul să atace Iranul fără consimțământul Congresului, care, conform Constituției, deține autoritatea exclusivă de a declara război.

• Senatorul Bernie Sanders l-a acuzat pe Trump că a purtat un „război ilegal, premeditat și neconstituțional”, ocolind ramura legislativă.
• Acest argument a rezonat chiar și cu mai mulți republicani. Congresmanul conservator Thomas Massie, care îl criticase deja pe Trump pe teme precum tarifele comerciale și întârzierile în publicarea dosarelor Epstein, a scris: „Mă opun acestui război. Nu este vorba de «America pe primul loc»”.
• În Senat, o rezoluție bipartizană care îl limita pe Trump – propusă de republicanul Rand Paul și democratul Tim Kaine – a eșuat deja.
• Cincizeci și trei de membri au votat împotriva restricțiilor, în timp ce doar 47 le-au susținut.
• Cu o zi înainte, Rand Paul a declarat că Congresul trebuie să controleze utilizarea forțelor armate și că el personal este „împotriva unui alt război prezidențial”.

Printre republicanii din Senat, se aștepta ca Susan Collins și Lisa Murkowski să i se alăture. La urma urmei, ele susținuseră anterior o rezoluție similară privind Venezuela și au arătat mai multă disponibilitate decât majoritatea colegilor lor de partid să se opună lui Trump.

În cele din urmă, însă, Rand Paul a rămas singur printre republicani, în timp ce un senator democrat – John Fetterman din Pennsylvania – l-a susținut pe președintele Trump.

„Gașcă de mincinoși bolnavi și nenorociți”

Având în vedere echilibrul puterii din Camera Reprezentanților, precum și sprijinul acordat lui Trump în acest război din partea unui număr de parlamentari democrați, astfel de inițiative nu au în prezent nicio șansă de a fi adoptate în niciuna dintre camere.

• Chiar dacă rezoluția ar fi adoptată, efectul acesteia ar fi în mare parte simbolic – Trump ar pune aproape sigur veto asupra ei, iar anularea acestui veto ar necesita obținerea a două treimi din voturi, imposibil de obținut, atât în ​​Cameră, cât și în Senat.
• Cu toate acestea, situația s-ar putea schimba în timp.
• În ciuda sprijinului aproape unanim pentru atacurile asupra Iranului în rândul parlamentarilor republicani, nemulțumirea față de politica Casei Albe începe să apară în tabăra conservatoare.

Fostul prezentator Fox News, Tucker Carlson, care se întâlnește în mod regulat cu Trump la Casa Albă, a numit atacurile asupra Iranului „absolut dezgustătoare și malefice”.

Ca răspuns, Trump a spus că Tucker „și-a pierdut calea” și nu mai face parte din mișcarea MAGA.

Republicana Marjorie Taylor Greene, care a părăsit recent Congresul sub presiunea președintelui, a mers chiar mai departe, acuzându -l pe Trump că a trădat mișcarea MAGA și numindu-și administrația o „gașcă de mincinoși bolnavi și nenorociți”.

39% dintre respondenți au aprobat decizia lui Trump de a ataca Iranul, în timp ce 52% nu au susținut-o

Într-un sondaj realizat pentru CNN, 41% dintre respondenți au aprobat acțiunea militară, în timp ce 59% au dezaprobat-o.

• În rândul democraților, 82% au dezaprobat-o, comparativ cu 68% dintre independenți și doar 23% dintre republicani.
• Aceeași distribuție a apărut și în răspunsurile la întrebarea dacă oamenii se îndoiesc de faptul că președintele are un plan clar de acțiune în ceea ce privește Iranul.

Conform unui sondaj Washington Post , 39% dintre respondenți au aprobat decizia lui Trump de a ataca Iranul, în timp ce 52% nu au susținut-o.

• În același timp, doar 25% cred că Statele Unite ar trebui să continue bombardamentele, în timp ce 47% ar dori ca acestea să înceteze.
• Printre cei chestionați, 74% se tem că conflictul ar putea escalada într-un război la scară largă.
• Sondajul a arătat, de asemenea, că respondenții nu împărtășesc nicio opinie cu privire la motivele operațiunii iraniene.
• Potrivit unui procent de 14%, aceasta a fost o demonstrație de forță, 12% o văd ca pe o încercare de a schimba regimul aflat la putere, alți 12% cred că este menită să ajute poporul iranian, iar 9% sunt convinși că scopul este oprirea programului nuclear al Iranului.

Aproape 20% sunt de acord că problema se referă la o combinație de bani, petrol și o încercare de a distrage atenția de la cazul Epstein, în timp ce 13% nu înțeleg deloc obiectivele Casei Albe.

Administrația Trump nu a reușit până acum să-i convingă pe americani de necesitatea unei operațiuni militare în Iran

Judecând după aceste cifre, administrația Trump nu a reușit până acum să-i convingă pe americani de necesitatea unei operațiuni militare în Iran.

În ciuda lunilor de tensiuni crescânde dintre Washington și Teheran, președintele nu a putut oferi o justificare larg acceptată pentru politica sa agresivă.

• Diversele narațiuni contradictorii venite din partea lui Trump, Hegseth și Rubio nu au clarificat nimic din toate acestea pentru americanii de rând.
• Prin urmare, în principal republicanii au încredere în Casa Albă, deoarece sunt gata să sprijine orice decizie luată de președinte.

Trump însuși, însă, nu pare deosebit de îngrijorat de lipsa de consimțământ din partea majorității americanilor.

„Cred că sondajele sunt foarte bune, dar nu mă interesează sondajele. Trebuie să fac ceea ce trebuie. Acest lucru ar fi trebuit făcut cu mult timp în urmă”, a spus el, mai notează The Insider.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• Cât de puternică este de fapt „armata populară” a Iranului. Forța nebănuită a Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice: sute de mii de paramilitari care răspund la comanda unui singur om
• Pe aripile vântului, varianta europeană. „În conflictul din Orientul Mijlociu, pasivitatea UE este derutantă, Europa riscă să se condamne la statutul de jucător marginalizat”
• Gestionarea haosului. „Cel mai probabil scenariu pentru viitorul imediat al Iranului nu este instaurarea unui sistem democratic”
• Momentul în care cea mai nouă navă de război a Iranului este lovită de SUA. Nu au trecut decât 3 săptămâni de când Teheranul a prezentat Sayyad-3G, racheta de apărare aeriană navală cu lansare verticală
• Război în Orientul Mijlociu. Statele arabe din Golf, atacate de Iran, se află în prima linie a unui conflict pe care au încercat să-l evite. Care este pragul critic?