Asociații de magistrați: Întrebarea este dacă Gîrbovan va fi lăsată să facă ceva în interesul justiției

„Este regretabil modul în care se aruncă cu noroi asupra activității UNJR și AMR, pe baza unor susțineri neadevărate, expuse de magistrați în comunicatul de presă al Forumului Judecătorilor din România și Asociației Inițiativa pentru Justiție, cu referire la „activitatea efervescentă” de sprijinire a unor „modificări nocive” aduse în ultimii trei ani Legilor Justiției, afirmându-se că nominalizarea doamnei Dana Gîrbovan poate fi privită de publicul larg drept primirea unei recompense pentru această activitate (…)

În demersul de reducere la zero a imaginii doamnei judecător Dana Gîrbovan, care ani la rând a fost președinta UNJR, se apasă pe pedala ieftină a „activității efervescente” pentru „modificări nocive” ale Legilor Justiției. Remarcăm, și acum, cu aceeași stupoare, că se aruncă în spațiul public termeni de maximă generalitate pentru a se susține, așa cum reiese din comunicatul celor două asociații ale magistraților, idei de genul cine nu e cu noi, e împotriva noastră, care nu fac decât să adâncească (deliberat???) prăpastia dintre noi, în detrimentul valorilor ce ar trebui să ne unească”, transmit Asociația Magistraților din România (AMR) și Asociația Procurorilor din România (APR), într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

Cine poate încasa alocația pentru copil în 2026

12:00

TENSIUNI Macron: “SUA ne vor ataca în lunile următoare pe reglementările digitale”

11:53

AMR și APR preczează că sunt cele mai vechi asociații profesionale din țară.

„Noi putem, oricând, să enumerăm zeci de texte legale și regulamentare ce poartă amprenta noastră și a căror introducere în lege sau a căror modificare s-a bazat pe solicitări ale colegilor noștri, de-a lungul timpului, conturând sfera drepturilor pe care le avem și care ne sunt necesare pentru a ne îndeplini atribuțiile. Pe aceste „modificări nocive” și pe lupta noastră efectivă și „efervescentă” s-au fundamentat reușitele, iar, bunăoară, faptul că acum putem să ne susținem neîngrădiți punctul de vedere cu privire la orice aspect pe care îl considerăm important, și chiar să-i spurcăm pe alții, spunând lucruri ce sunt cel puțin o trunchiere a adevărului (care tot neadevăr este!), fără să ni se întâmple nimic, nu s-a obținut excelând la opunere, cum au făcut alții care acum ne arată cu degetul.
Arta constă nu numai în a vorbi, ci și în a nu tăcea atunci când este necesar să vorbești, în numele principiilor pe care le tot fluturi”, potrivit sursei citate.

Asociația Magistraților din România și Asociația Procurorilor din România critică lipsa de reacție a Forumului Judecătorilor din România și Asociației Inițiativa pentru Justiție referitor la mai multe probleme din sistemul judiciar, inclusiv la cea a protocoalelor cu serviciile de informații.

„Au zis ceva aceste asociații atunci când, împreună cu UNJR, condusă de Dana Gîrbovan, am riscat, da, am riscat, și doar cei de rea-credință își permit să spună altfel, începând disputa, continuată, apoi, în conflict, cu serviciile secrete de informații pentru a scăpa de plaga protocoalelor semnate la vârful parchetelor și impuse, pe cale ierarhică, procurorilor? Au fost deranjate aceste asociații de faptul că SRI avea dreptul să „selecteze” probele și să le trimită pe cele „relevante” la dosar, contrar Constituției, Codului penal, Codului de procedură peală, principiului independenței justiției, etc., ori de faptul că mai marii parchetului au acceptat ca procurorii să „raporteze” de îndeplinirea sau neîndeplinirea atribuțiilor la serviciile sercrete sau au impus, prin semnarea acestor protocoale, să trăiască într-o dolce vita a echipelor mixte ilegale?

Au fost deranjate aceste asociații profesionale de faptul că i-au găsit doar calități fostului procuror general, pe care nu le-au atenuat, în niciun fel, când s-a dovedit că a semnat, în calitate de președinte al comisiei de liberare condiționată, pentru rămânerea în penitenciarul comunist de exterminare de la Aiud, a unui luptător pentru libertatea noastră (asta pe care cu nonșalanță o folosim în prezent!), ce ajunsese la 36 de kg (!!!), procurorul nesinchisindu-se nici măcar să-l vadă, încălcând chiar prevederile Codului penal și Codului de procedură penală comuniste (întrebați procurorii cu experiență, cu știință de carte și cu bună-credință fiindcă sunt destui)?

Au fost deranjate aceste asociații profesionale de zgomotul asurzitor al cătușelor practicat ani la rând de DNA la televizor, cu încălcarea prezumției de nevinovăție, a dreptului la apărare și a documentelor internaționale pe care asociațiile le citează în comunicate? Au fost deranjate de multele comunicatele de presă ale DNA, pentru cazuri din interiorul și din afara sistemului de justiție, în care, la începutul urmăririi penale, persoana vizată era prezentată ca vinovată până în pânzele albe, DNA făcând tocmai ceea ce CEDO a spus să nu facem, adică să nu creăm o astfel de imagine în opinia publică fiindcă, în caz de achitare, persoana urmărită penal este deja condamnată public? Au cerut aceste asociații modificarea textelor regulamentare în materie? Au fost deranjate aceste asociații profesionale de modul în care procurorii DNA erau prezentați ca staruri ale sistemului de justiție, de parcă nu mai existau alți procurori, de parcă ceilalți procurori nu se confruntau cu cazuri extrem de complicate, făcându-și treaba în liniște și cu profesionalism? Au fost deranjate aceste asociații profesionale de rapoartele MCV care, ani la rând, referitor la lupta anticorupție, despre judecători nici nu aminteau, de parcă procesul începea și se termina cu DNA, nemaifiind nevoie de nimeni altcineva în peisajul procesual și procedural?

Au fost deranjate aceste asociații profesionale de mărturiile colegilor judecători și procurori, supuși abuzurilor din partea unor procurori DNA sau de faptul că acești procurori își permiteau să analizeze, prin acte de urmărire penală, legalitatea hotărârilor pronunțate de judecători? Au fost deranjate de crearea, pe sub masă, că numai transparentă n-a fost, a unui serviciu specializat în combaterea corupției în justiție, adică în rândul judecătorilor și procurorilor?

Au fost deranjate aceste asociații profesionale de modul inadmisibil în care procurorii au lăsat orele să curgă în cazul Caracal, cerând judecătorului mandat de percheziție numai după 11 ore de la înregistrarea dosarului și începând percheziția numai după 14 ore și jumătate de la înregistrarea dosarului de lipsire ilegală de libertate, în condițiile în care judecătorul a soluționat cererea, s-a întocmit mandatul, s-a semnat și predat, în doar 55 de minute? Au fost deranjate de modul în care, contrar dispozițiilor legale, s-a pretins că nu existau mijloacele procedurale pentru evitarea acestei delăsări având ca miză viața unui copil?

Au fost deranjate aceste asociații profesionale de, elegant spus, erorile (de fapt, neadevărurile) cuprinse în rapoartele GRECO, ducând la concluzii pe măsură, și au fost interesate, în numele principiilor cu care încearcă să ne dea peste nas, în corectarea acestora, așa cum ar trebui să fie interesat orice magistrat, prin prezentarea unor argumente clare, concrete, ușor verificabile?
Noi am fost deranjați de toate aceste anomalii „nocive” ale sistemului și oamenilor lui, iar faptul că Dana Gîrbovan a avut, în cele de mai sus, aceeași atitudine, de „activitate efervescentă”, nu face decât să o recomande pentru postul de ministru al Justiției. Că nu am reușit în tot ceea ce ne-am propus ori că unele reușite au fost doar parțiale nu atenuează argumentele noastre, în contextul în care insuccesele au fost cauzate de factori ce nu au ținut de voința noastră. Important este, așa cum scriam mai înainte, că, spre deosebire de alții, am acceptat lupta directă, nu am fugit de ea, iar, în pofida insinuărilor unora, aceasta a adus și aduce rezultate”, potrivit sursei citate.

Reprezentanții asociațiilor de magistrați îi adresează, în final, o întrebare retorică președintelui Klaus Iohannis. „Singura întrebare care se pune, așadar, Domnule Președinte al României, nu este dacă Dana Gîrbovan va vrea să facă ceva în interesul justiției, al judecătorilor și procurorilor și, în consecință, al cetățenilor, ci dacă va putea, în mod real, să o facă și dacă va fi lăsată efectiv să o facă”.

Reacția Asociației Magistraților din România (AMR) și Asociației Procurorilor din România vine după ce Asociația „Forumul Judecătorilor din România” și Asociația Inițiativa pentru Justiție” i-au solicitat președintelui României să respecte independența justiției, precum și separația puterilor în stat, și să nu dea curs propunerii Guvernului României de a numi un judecător în funcția de ministru al justiției, după ce Dana Gîrbovan a fost propunerea PSD pentru MJ.