Asociațiile de magistrați critică draftul lui Predoiu de desființare SIIJ: Proiect injust și ipocrit

„Prin acest proiect de lege, anchetele privind judecatorii si procurorii vor depinde de bunul plac al Procurorului General, a carui numire si revocare in/din functie depinde, la randul ei, in mod direct, de intelegerea politica dintre Ministrul Justitiei si Presedintele Romaniei. Una din criticile cele mai des rostogolite si manipulatoare la adresa SIIJ a fost ca aceasta sectie ar reprezenta „un instrument de presiune la adresa magistratilor” ce vor fi pusi astfel sub control politic”, se arată într-un comunicat de presă.

Comunicatul este semnat de liderii următoarelor entități: Andreea Ciucă – Asociația Magistraților din România (AMR), Florica Roman – Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO), Dana Gîrbovan – Uniunea Naționala a Judecatorilor din România (UNJR) și Elena Iordache – Asociația Procurorilor din România (APR).

CONTROVERSĂ Cronologia celei mai controversate zile de Crăciun din istoria României. Filmul execuției soților Ceaușescu pe 25 decembrie 1989, pas cu pas

05:00

SOCIAL Singurele alimente pe care Elena și Nicolae Ceaușescu le consumau de Crăciun. Meniu de colecție pentru ziua festivă

05:00

Potrivit magistraților din aceste entități, SIIJ este singura secție din Ministerul Public în care conducerea nu este selectată prin implicarea factorului politic, deoarece șefii din structură sunt selectați prin concurs.

„Ca atare, prin acest proiect, Ministrul Justitiei Catalin Predoiu ne spune ca aceasta sectie, complet independenta de politic, trebuie desfiintata, iar in locul ei trebuie pusa puterea discretionara a Procurorului General, numit in urma unor intelegeri politice. A da putere Procurorului General, numit politic, sa autorizeze punerea in miscare a actiunii penale impotriva unui magistrat inseamna ca acesta va putea oferi impunitate absoluta unor judecatori si procurori sau, dimpotriva, va putea da liber anchetelor – chiar abuzive – fara niciun control si fara nicio explicatie. Totul va depinde de vointa unei persoane numite in functie prin decizie esentialmente politica”, mai arată sursa citată.

Proiectul de lege reflecta „ipocrizia Guvernului si a Ministrului Justiției”.

Nu este stabilit niciun termen limita de trimitere a propunerilor cu privire la textul proiectului de lege, fapt ce demonstreaza că aceste consultari sunt doar un „simulacru”, consideră magistrații.

„Ipocrizia consultarilor rezulta si din modul in care, in expunerea de proiect, Ministrul Predoiu face referire la consultarea magistratilor. „In urma centralizarii punctelor de vedere ale instantelor si parchetelor, a rezultat faptul ca 85,47% din procurorii respondenti si 72,22% din judecatorii respondenti au opinat in sensul abrogarii prevederilor privind Sectia”, sustine Ministrul Predoiu.

Ministrul Justitiei Catalin Predoiu omite cu buna-stiinta sa precizeze procentul de judecatori respondenti, adica mai putin de o treime din numarul total al judecatorilor. De altminteri, si in cazul consultarii procurorilor, numarul celor care au participat la vot a fost jumatate din numarul total al acestora”, se mai arată în comunicat.

Majoritatea magistraților au refuzat să răspunda ministrului, considerând ca nu au fost consultati intr-un cadru ce corespunde rigorilor legale.

Tot în expunerea de motive se arată că „Prin modul de organizare si functionare a SIIJ s-a creat de facto o categorie de cetățeni care beneficiază de imunitate de jurisdictie penala totala, respectiv procurorii din cadrul SIIJ”.

De fapt, solutiile de clasare ce ar viza inclusiv procurorii din cadrul SIIJ sunt supuse cenzurii instantelor de judecata, astfel incat o astfel de imunitate categoric nu există, explică asociațiile de magistrați.

„În schimb însă, prin proiectul Ministrului Catalin Predoiu s-a creat cu adevarat o imunitate de jurisdictie penala atat a Procurorului General, cat si a membrilor din cadrul celor doua Sectii din cadrul CSM si, poate, chiar si pentru alti magistrati. (…) Or, Sectia pentru procurori din cadrul CSM cuprinde un numar de 5 procurori, de trei ori mai mic decat schema SIIJ. Ca atare, rationamentul pe care isi intemeiaza Ministrul Predoiu desfiintarea SIIJ este perfect aplicabil in cazul solutiei legislative propuse de acesta: membrii Sectiei de procurori ai CSM vor aviza vreodata trimiterea in judecata a vreunuia dintre ei, in conditiile in care nu exista niciun control judecatoresc asupra unui eventual refuz, asa cum ar exista in cazul clasarii date de un procuror SIIJ?”, se arată în comunicat.

Asociațiile mai atrag atenția că cetatenii nu vor avea nicio cale de atac efectiva impotriva refuzului procurorului general de a autoriza punerea în miscare a actiunii penale.

„Mecanismele propuse contribuie la sporirea garantiilor de independenta recunoscute magistratilor”, se arata in expunerea de motive a proiectului. În realitate, spun asociațiile, aceste mecanisme reprezinta un „măr otrăvit”, pentru ca o justitie puternica nu va exista niciodata fara increderea cetatenilor.

„Dincolo de faptul ca Sectia pentru judecatori sau Sectia pentru procurori din cadrul CSM nu sunt instante de judecata penala, sa aprecieze cu privire la temeinicia si legalitatea unui rechizitoriu, noua atributie acordata celor doua sectii din cadrul CSM – de incuviintare a trimiterii in judecata a magistratilor – va avea ca efect scaderea increderii cetatenilor in judecatori si procurori, pe care ii vor banui ca se ascund in spatele unei „superimunitati”, mai spun asociațiile.

„Acestea sunt doar cateva dintre viciile grave ale unui proiect de lege injust, ipocrit si nascut din campanii de manipulare de o intensitate fara precedent, proiect care, daca va deveni lege, va insemna o lovitura grea data in mod direct actului de justitie si in mod indirect statutului si independentei judecatorilor si procurorilor”, mai spune sursa citată.

Asociatiile semnatare vor trimite in zilele urmatoare catre CSM si Ministerul Justitiei o analiza amanuntita a proiectului de lege si vor sesiza institutiile internationale pentru a le aduce la cunostinta faptul ca actualul guvern doreste „instaurarea unui control politic asupra justitiei”.