Augustin Zegrean: CCR trebuia să-i dea lui Iohannis un termen

Fostul președinte al Curții Constituționale a României Augustin Zegrean a declarat joi corespondentului MEDIAFAX, că deciziile Curții sunt obligatorii de la data publicării în Monitorul Oficial însă, în acest caz, nu există un termen până la care președintele Klaus Iohannis este obligat să emită actul de revocare al șefei DNA, Laura Codruța Kovesi.

„Deciziile Curții sunt obligatorii de la data publicării în Monitorul Oficial. Acum, cu punerea în aplicare, lucrurile sunt puțin mai complicate. În situația legilor, care sunt declarate neconstituționale prin decizia Curții, legea din momentul acela 45 de zile este suspendată și, dacă în termenul acesta de 45 de zile, Guvernul sau Parlamentul, după caz, nu pun legea în acord cu decizia Curții, legea nu se mai aplică, se scoate din legislația activă. În situația aceasta, de conflict juridic de natură constituțională, nu există un termen prevăzut în Constituție și nici în lege, în care cel care este declarat de Curte în conflict, fiind autorul conflictului, să găsească soluții de ieșire din conflict. Sigur în situația de față, Curtea Constituțională a găsit soluția și a dictat-o prin dispozitivul hotărârii când a spus că președintele emite decizie de revocare din funcție a procurorului general dar, dacă tot a spus asta, puteau să fac un pas mai departe și să spună în cât timp pentru că știau că nu există un termen în care lucrul acesta trebuie făcut. Deci, este la latitudinea președintelui, la înțelepciunea președintelui când să facă sau dacă face acest lucru. Președintele poate poate să stabilească singur când o face”, a declarat Augustin Zegrean pentru MEDIAFAX.

CONTROVERSĂRețeaua „Matrioșka”, legată de Kremlin, nou val de dezinformare. De la „independența Cataloniei” și „ieșirea Spaniei din UE” la o nouă „împărțire” a Germaniei între Est și Vest

09:00

APĂRARETinerii de până la 35 de ani se pot înscrie voluntar în Armată. Ce indemnizație vor primi lunar și cât durează pregătirea militară

09:00

În opinia fostului președinte al Curții Constituționale, nu un ministru poate să se afle în conflict cu președintele României, ci Guvernul.

„Am aceeași părere ca judecătorul Minea (Mircea Minea, judecător CCR care a făcut opinie separată – n.r.). Și eu spun că nu putea să fie ministrul în conflict cu președintele României, ci Guvernul. Eventual, dacă se punea problema de conflict, putea să fie între Guvern și președinte, nu între un ministru și președinte. Ministrul face parte din Guvern, dar nu este guvernul însuși”, a mai spus Zegrean.

Augustin Zegrean este surprins și de faptul că, în motivarea deciziei CCR, se spune că eliberarea din funcție este la discreția ministrului Justiției, când legea statuează că acesta este atributul președintelui.

„În motivarea deciziei se spune că eliberarea din funcție e la discreția ministrului Justiției și mă surprinde acest lucru. Nu am citit toate motivarea… Suntem într-un regim constituțional, nu în unul discreționar. În lege, nimic nu este la discreția nimănui. Mă mir că CCR a făcut o astfel de precizare. Președintele este cel care aprobă numirea și retragerea din funcție a procurorului șef „, a precizat Augustin Zegrean.

CCR a publicat joi, motivarea de 133 de pagini, în cazul conflictului președinte-ministrul Justiției, generat ca urmare a refuzului lui Klaus Iohannis de a o revoca pe Laura Codruța Kovesi din funcția de procuror șef al DNA.

„Una dintre condițiile realizării obiectivelor fundamentale ale statului român o constituie buna funcționare a autorităților publice, cu respectarea principiilor separației și echilibrului puterilor, fără blocaje instituționale. De asemenea, textul art.146 lit.e) din Constituție nu conferă Curții Constituționale atribuția de a constata doar existența conflictelor juridice de natură constituțională, ci pe aceea de a soluționa aceste conflicte”, se arată în motivarea Curții.

De aici reiese și decizia CCR de a anunța și ce măsuri trebuie luate pentru ca acest conflict instituțional președinte- ministrul Justiției să nu mai existe, indicând șefului statului revocarea procurorului șef al DNA.