Bănicioiu: Refugiații care vor ajunge în România din zonele cu poliomielită ar putea avea virusul

Ministrul Sănătății a fost întrebat, joi, care sunt măsurile pe care le va lua Ministerul Sănătății pentru posibile cazuri de poliomelită care ar putea apărea ca urmare sosirii în țară a unor refugiați din zonele cu risc crescut prind această boală, el răspunzând că imigranții vor fi cazați în centrele speciale, unde vor fi evaluați medical și monitorizați.

„Avertizarea Organizației Mondiale a Sănătății pe care a transmis-o și Ministerul Afacerilor Externe îi vizează pe cetățenii români care vor pleca în zone cu risc crescut de poliomelită. Refugiații care vin de acolo ar putea avea acest virus și de aceea vom lua măsurile care se impun – vom monitoriza și unde va fi cazul vom vaccina populația care vine din respectivele zone”, a afirmat ministrul Sănătății.

FINANCIAR Angajații companiei care dezvoltă Grand Theft Auto VI vor să-și creeze sindicat după concedierile în masă de anul trecut

01:58

RĂZBOI Netanyahu anunță staționarea permanentă a trupelor israeliene în sudul Libanului până când Hezbollah nu va mai reprezenta o amenințare pentru Israel

23:54

El a mai spus că există un Comitet pentru situații de urgență din care face parte și Ministerul Sănătății și care „va lua toate măsurile pentru protejarea populației”.

„Pregătim o evaluare serioasă din punct de vedere medical a refugiaților care vor ajunge în România. În rest, toate procedurile care îi vizează pe refugiații care vin la noi vor fi stabilite în CSAT”, a adăugat ministrul Sănătății.

Ministerul Afacerilor Externe a anunțat, joi, că Organizația Mondială a Sănătății a transmis că problema răspândirii virusurilor poliomielitei constituie urgență de sănătate publică de importanță internațională, recomandând vaccinarea celor care călătoresc în Afganistan, Camerun, Guineea Ecuatorială, Etiopia, Irak, Israel, Madagascar, Mali, Nigeria, Pakistan, Somalia, Siria și Ucraina.

Vaccinarea se va face cu patru săptămâni înaintea călătoriei sau pentru cazuri de urgență chiar înaintea plecării și va fi consemnată pe un format tip al OMS „Certificat de vaccinare sau profilaxie” (carnetul galben).

Victor Olsavszky, reprezentantul pentru România al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), a declarat, luni, că cele două cazuri de poliomielită depistate recent în Ucraina sunt rezultatul scăderii drastice a vaccinării, fiind cauzate de virusul vaccinal, ci nu de cel sălbatic.

„În Ucraina acoperirea vaccinală a scăzut foarte mult, aproape de 40 la sută, față de România, cu peste 85 la sută, comparativ cu ce recomandă OMS, de 95 la sută, comparativ cu ce avea România în 2000 – 98 la sută. În Ucraina acoperirea vaccinală la poliomielită este de sub 15 la sută, adică 15 copii din 100 sunt acoperiți complet. Riscul creșterii cazurilor de poliomielită există mai ales că a apărut un virus care a suferit mutații genetice”, a mai spus Olsavszky.

La rândul său, Alexandru Rafila, președintele Societății Române de Microbiologie, a spus că vaccinarea împotriva poliomielitei se face în cadrul programului național de imunizare a copiilor și la adulți numai dacă pleacă în zone endemice.

„România monitorizează ape reziduale pentru identificarea posibilelor boli transmisibile, cum ar fi și poliomielita. Pe lângă monitorizarea apelor, Institutul Național de Sănătate Publică, prin Centrul de Supraveghere și Control a Bolilor Transmisibile, monitorizează cazurile de poliomielită, dar și cazurile de paralizie acută flască, suferință care poate fi produsă de infecția cu virus poliomielitic, dar nu avem niciun fel de indicație că acest virus ar circula în România”, a adăugat Rafila.

El a mai spus că, dacă se constată că este un număr prea mare de copii care nu au fost vaccinați, se poate trece la o campanie de recuperare a vaccinării împotriva poliomielitei, prin care toți să fie imunizați cu vaccin polio.

Potrivit lui Rafila, cel mai mare număr de copii nevaccinați sunt din București, Arad și Alba, cu o pondere sub media națională, iar catagrafia copiilor eligibili și nevacinați continuă.

La rândul său, Adrian Streinu Cercel, managerul Institutului Național de Boli Infecțioase „Matei Balș”, a explicat că în România există un program de supraveghere activă, cu privire la tot ceea ce se întâmplă din punct de vedere al microorganismelor.

România s-a angajat să preia 1.785 de refugiați, însă CE a atribuit Bucureștiului o cotă de 6.351.