Boala de care suferă unul din zece români fără să știe. „Este o problemă uriașă, medical și social”

„Diabetul zaharat afectează 11,6% din populația adultă a României, adică 1,8 milioane de oameni”, a declarat doctorul Cristian Serafinceanu, care este și președintele Societății Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice.

Diabetul este o boala cu simptome metabolice, care afectează echilibrul chimic al metabolismului pacientului, iar „principala cauză este obezitatea, în special obezitatea abdominală”, a explicat doctorul Serafinceanu. „Simptomele includ poliuria (cantitate foarte mare de urină), nevoia de a consuma foarte multă apă, scăderea rapidă în greutate, pierderea masei musculare și în timp se poate ajunge la comă diabetică, deshidratare intensă și o respirație de tip special” a mai declarat Serafinceanu pentru MEDIAFAX.

Prezentăm integral interviul acordat de profesorul universitar doctor Cristian Serafinceanu:

Care sunt cauzele care produc Tipul II de diabet?

Cristian Serafinceanu: Sunt două tipuri mari de diabet, Tipul I și Tipul II. Diabetul este o boală autoimună, în care se distrug celulele producătoare de insulină din pancreasul uman, este o disfuncție progresivă și în momentul în care boala debutează clinic, pacientul are nevoie deja de insulină pentru că nu mai are secreție endogenă de insulină. Acesta este Tipul I, care în general apare la tineri și la copii. În Tipul II de diabet, secreția endogenă de insulină nu mai este suficientă calitativ și cantitativ, pentru nevoile organismului. De obicei, asta apare în momentul în care apare și obezitatea de tip central, pe jumătatea de sus a corpului (abdominal, umeri, gât). Obezitatea asta care apare din cauza creșterii inadecvate a aportului alimentar pe o durată lungă, de ani de zile. Este o vulnerabilitate genetică, însă nu la toți oamenii apare obezitatea asta abdominală, sunt oameni la care apare o obezitate generalizată și ei au șanse mai mici să facă diabet. Stadiul acesta se numește, de obicei, sindrom metabolic, pentru că obezitatea abdominală se asociază cu hipertensiune, cu tulburări ale grăsimilor din sânge (colesterol, spre exemplu). Sindromul metabolic include modificările metabolismului glucidic, care sunt premergătoare diabetului zaharat, este o fază care se numește prediabet.

FLASH NEWS Macron avertizează că Rusia ar putea mobiliza încă 300.000 de oameni pentru cucerirea Donbasului: „Scenariul ne pare credibil”

10:33

EXCLUSIV Alexandru Rogobete, necruțător la adresa USR. „De câte ori e partidul undeva, se termină prost pentru țară”

10:30

Pacienții pot să-și dea seama dinainte să se declanșeze diabetul?

Da, dar cu condiția să-și facă niște analize. Dacă are obezitate abdominală, șansele sunt mari să aibă și celelalte manifestări ale sindromului metabolic, adică hipertensiunea și tulburările metabolismului lipidic și probabil și tulburările metabolismului glucidic, care sunt premergătoare diabetului zaharat, cum ar fi scăderea toleranței la glucoză. Astfel, o persoană care are obezitate abdominală și este trecută de 40-45 de ani, în general bărbații, sau care știe că are hipertensiune, ar trebui să facă investigații și pentru celelalte simptome fiindcă de obicei acestea merg împreună, se cheamă sindrom metabolic. Sindromul acesta are mare probabilitate să se dezvolte în diabet de Tip II.

În momentul în care se declanșează boala, ce trebuie să facă pacientul?

Problema este că mulți ani, diabetul de Tip II evoluează asimptomatic, fără niciun fel de semn. Sunt mulți pacienți care ani de zile nu știu că au diabet. Mai rău decât atât, sunt persoane care își fac glicemia și constată că aceasta e în domeniul prediabetului sau chiar a diabetului zaharat, dar ignoră, nu încep tratamentul. Să vă explic, glicemia luată dimineața, pe nemâncate, este normală până la 99, de la 100 până la 125 e așa numitul prediabet (alterarea glicemiei bazale), iar peste 125 e diabet. Medicii le spun pacienților că au glicemia mai mare și să aibă grijă ce mănâncă, că le trebuie o dietă structurată, un program structurat de exercițiu fizic, deci trebuie să crești exercițiul fizic și să reduci aportul caloric și, bineînțeles, glucidele. De asemenea, în majoritatea cazurilor trebuie și un tratament medicamentos. Dacă pacientul scade în greutate, dacă face exercițiu fizic și dacă își ia medicamentele, în 50% din cazuri nu mai face diabet de Tip II, cel puțin pe termen mediu și lung. Dacă descoperă o glicemie de peste 125, atunci înseamnă că e diabet și trebuie să ia măsurile necesare imediat. Însă, se întâmplă ca pacienții să ignore semnele și deseori ajung la medic după 5-7 ani, atunci când au deja complicații, vin direct cu infarct miocardic sau cu un accident vascular cerebral, cu o complicație oculară severă sau cu o boală renală avansată. Foarte mulți pacienți ajung în situația asta, să redescopere diabetul pe care știau deja că îl au, dar nu i-au dat nicio atenție.

Problema este că mulți ani, diabetul de Tip II evoluează asimptomatic, fără niciun fel de semn. Sunt mulți pacienți care ani de zile nu știu că au diabet.

Cum a fost cel mai grav caz pe care l-ați întâlnit?

Secția mea e secție de nefrologie pentru pacienții de diabet, deci sunt pacienții care vin cu complicații renale și fac dializă. Văd câte 20 de cazuri terminale în fiecare săptămână, așa că e greu să spun care e cel mai grav. Diabetul zaharat este o problemă uriașă și din punct de vedere medical, dar și din punct de vedere social.

Se simte o creștere a cazurilor de diabet din anii 1980 și până acum?

Da, enormă. Din cauza excesului de alimentație, schimbarea stilului de viață, occidentalizarea acestuia. Spre exemplu, în loc să se mai joace fotbal pe stradă, copiii se joacă pe calculator, beau sucuri carbogazoase îndulcite, mănâncă fast-food. Toate acestea au devenit foarte accesibile, foarte ieftine și foarte apetisante. La copii și la tineri, asta e nenorocire.

Diabetul este boala unui regim de viață inadecvat, indiferent dacă ești bogat sau sărac.

Dar organismul îți dă niște semne la un moment dat să te oprești din mâncat, sentimentul de saturație.

Da, îți dă semne, dar asta în momentul când ai depășit de mult aportul necesar. Necesarul e 30 de calorii pe kilogram, dacă nu faci efort fizic. Organismul nu-ți dă semne când ai ajuns la 31 de calorii/kg, ci mai târziu. În timp, semnele întârzie tot mai mult, senzația de sațietate intervine mai târziu. De asemenea, apar tot felul de ritualuri psihologice, mâncatul de nervi, mâncatul de oboseală, de stres, de plictiseală. Excesul de alimentație este primul pas către diabet și toate complicațiile pe care le aduce.

Care sunt simptomele?

Lipsa de insulină acută duce la instalarea simptomatologiei de debut a diabetului zaharat de tip I. De obicei, apare poliuria (cantitate foarte mare de urină), pacientul bea foarte multă apă, scade rapid în greutate, pierde masă musculară și în timp se poate ajunge și la comă diabetică, deshidratare intensă, o respirație de tip special. Este un debut brutal, ajungi la doctor și ți se pune direct diagnosticul.

Ce speranță de viață au pacienții?

 Asta depinde de vârsta de instalare, de modul în care este echilibrat glicemic, de nivelul de educație medicală și, în general, de nivelul de trai pe care îl are. De obicei se trăiește până la vârstă adultă, sau chiar până la vârsta a treia.

Cum stau românii în privința educației sanitare?

Când vorbim de diabetul zaharat, e o educație de tip special, pentru că pacienții aceștia trebuie să fie proprii lor medici, ei trebuie să știe să-și dea seama când apar semne care arată dezechilibrul metabolic, fie că-i crește sau îi scade glicemia prea mult, trebuie să știe să-și facă testele, să-și adapteze dieta la nevoile din ziua respectivă, să-și facă insulina. Sunt multe lucruri pe care trebuie să le învețe pacientul cu diabet zaharat, e o educație terapeutică.

Care este numărul de români care suferă de diabet?

Bună întrebare. Noi am făcut un studiu în 2013 (Predator) și datele arată că 11,6% din populația adultă a României suferă de diabet, asta înseamnă în jur de 1,8 milioane de pacienți cu diabet zaharat. Problema e că nu îi cunoaștem pe toți, noi spunem că pentru un pacient cunoscut cu diabet, există cel puțin unul necunoscut. Acum, noi avem peste 700.000 de pacienți care primesc rețete decontate de Casa de Asigurări.