Bucureștiul va avea o hartă a memoriilor comuniste. Sediul Securității sau fostele spații de arest și de tortură vor putea fi vizitate

Bucureștiul va avea o hartă a memoriilor comuniste care va cuprinde sediul fostei Securități sau fostele spații de arest și de tortură, care vor putea fi vizitate în cadrul unor trasee ghidate, a declarat, luni, pentru MEDIAFAX, președintele executiv al IICCMER, Radu Preda.

Președintele executiv al Institutului de Investigarea a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), Radu Preda, a declarat luni, la dezbaterea „După 25 de ani. Cum privim azi în trecut?”, că Bucureștiul va avea o hartă a memoriilor, proiectul fiind inițiat de institutul pe care-l conduce.

„Este un proiect pilot pe care am vrea să-l vedem replicat în toate orașele, pentru că toate au avut un sediu de Securitate, au avut spații de arest sau chiar de tortură. Trebuie să repunem istoria vie în centrul comunităților. Noi avem în București șansa de a avea un memorial, încă neorganizat ca atare”, a spus Radu Preda.

TENSIUNI Reacția lui Erdogan după ce Israel a recunoscut Genocidul armean: „Turcia a oferit refugiu celor care fugeau de inchiziție și de persecuțiile naziste”

23:23

MUNCĂ Verifică vechimea în muncă în 2026 prin contul CNPP. Pașii de urmat pentru a intra în posesia informațiilor

23:13

El a mai spus că centrul Bucureștiului nu este doar centrul puterii actuale ci a fost și centrul puterii comuniste.

„A nu conștientiza faptul că, în clădiri concrete, între ziduri concrete, s-au petrecut lucrurile pe care noi le citim în manuale sau pe care noi le vedem în filme este o gravă defazare istorică și biografică în raport cu trecutul recent”, a declarat Preda, adăugând că institutul își propune să pună clădirile în circuitul memorial, „direct sau indirect, măcar și prin simpla menționare în fața clădirilor printr-o semnalizare adecvată aceea ce a însemnat clădirea respectivă în perioada comunistă”.

Acesta a precizat că, pe harta memoriilor din București, ar urma să se regăsească sediul Securității, aresturile care au fost risipite peste tot, Direcția de pașapoarte de pe strada Nicolae Iorga și Casa Poporului.

„Toate aceste clădiri descriu sau recompun o hartă a regimului comunist. Cred că este foarte important și pentru bucureșteni, dar și pentru cei care vizitează Bucureștiul. Vor fi gândite și trasee ghidate pe axa nord-sud, cu deplasări stânga-dreapta, de la monumentul luptei anticomuniste, care va fi amplasat în fața fostei Case a Scânteii și se va termina în Fortul 13 Jilava, dar repet cu ieșiri largi, cuprinzând și Casa Poporului, dar și fostul CC al PCR sau actualul sediu al Guvernului”, a spus Preda.

Președintele executiv al IICCMER a mai spus că încă nu poate înainta un termen la care acest proiect va fi finalizat, explicând că inclusiv Primăria Capitalei va trebui să se implice. Radu Preda a precizat că speră ca proiectul să nu fie totuși întârziat prea mult din cauze birocratice.

Prezentă la dezbatere, Alina Pavelescu, directorul adjunct al Arhivelor Naționale a României, a declarat că „arhivele comunismului nu sunt o carte ușor de citit”. „Comuniștii mințeau bine și știau să mintă total, foarte multe documente sunt măgulitoare, fără o istorie orală e greu să înțelegi ce a înseamnă comunismul”, a spus Pavelescu.

La rândul său, Octav Bjoza, președintele Asociației Foștilor Deținuți Politici din România, a spus că este momentul ca generația tânără, ascultând mărturiile celor care au trăit perioada Revoluției și de dinaintea ei, să-și construiască un viitor, dar acest viitor ar trebui să arate altfel decât cel de azi.