BULLYING. Klaus Iohannis cere Parlamentului să reexamineze modificările la Legea Educației Naționale care schimbă definiția termenului de „bullying”

Președintele României, Klaus Iohannis, a trimis miercuri, 20 mai a.c., Parlamentului, spre reexaminare, Legea pentru modificarea și completarea Legii Educației Naționale nr. 1/2011.

Președintele Klaus Iohannis a trimis înapoi Parlamentului legea care schimbă definiția termenului de „bullying”, pentru a fi reexaminată. Șeful statului constată că  în reglementarea propusă prin legea supusă reexaminării nu se mai asigură o definire completă a noțiunii de bullying, fiind ignorate aspectele de discriminare și excludere socială. De asemenea, noua definiție exclude  bullying-ul cibernetic,  arată un comunicat al Administrației Prezidențiale.

Legea pentru modificarea și completarea Legii Educației Naționale nr. 1/2011 nu mai asigură o definire completă a noțiunii de bullying

„Articolul I pct. 8 al legii criticate modifică punctul 6¹ al Anexei Legii educației, în sensul redefinirii fenomenului de bullying ca fiind o formă de manifestare a violenței și care „constă într-un comportament abuziv, realizat în mod repetat și cu intenție al unei persoane sau al unui grup de persoane, care conduce la prejudicierea fizică și/sau psihică a victimei/victimelor prin hărțuire verbală, amenințări verbale sau non-verbale, agresiune fizică, lovire, persecuție, intimidare sau alte metode de constrângere.

CONTROVERSĂ Fiul lui Soros, mesaj după ce Orban a pierdut alegerile în Ungaria: „Poporul și-a luat țara înapoi”

01:08

FLASH NEWS CTP: Este prima înfrângere la scor a lui Trump, ayatollahul mincinoșilor, care l-a susținut bombastic și fără rezerve pe Orban

00:01

În prezent, bullying-ul este definit ca „acțiunea sau seria de acțiuni fizice, verbale, relaționale și/sau cibernetice, într-un context social dificil de evitat, săvârșite cu intenție, care implică un dezechilibru de putere, au drept consecință atingerea demnității ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptate împotriva unei persoane sau grup de persoane și vizează aspecte de discriminare și excludere socială, care pot fi legate de apartenența la o anumită rasă, naționalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală, caracteristicile personale, acțiune sau serie de acțiuni, comportamente ce se desfășoară în unitățile de învățământ și în toate spațiile destinate educației și formării profesionale”.

Astfel, comparând cele două definiții, constatăm că în reglementarea propusă prin legea supusă reexaminării nu se mai asigură o definire completă a noțiunii de bullying, fiind ignorate aspectele de discriminare și excludere socială, care pot fi legate de apartenența la o anumită rasă, naționalitate, etnie, religie, categorie socială sau de o categorie defavorizată ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală, caracteristicile personale, care ar putea fi asociate bullying-ului”.

Bullying-ul cibernetic. exclus din noua definiție

„Totodată, noua definiție exclude din conceptul de bullying un fenomen din ce în ce mai răspândit între tineri, respectiv, bullying-ul cibernetic”.

Legea care interzice bullying-ul în şcoli a intrat în vigoare pe 22 noiembrie 2019 iar, potrivit prevederilor, este interzis orice comportament care constă în violenţă psihologică. Profesorii trebuie instruiţi astfel încât să recunoască acest fenomen şi să ia măsurile potrivite.

Administrația Prezidențială consideră că „prin modificările operate se restrânge domeniul de aplicare al legii asupra unor acțiuni, ceea ce contravine obiectivului acestei legi, respectiv acela de a crește nivelul de siguranță fizică și psihică în unitățile de învățământ și în toate spațiile destinate educației și formării profesionale”.