Cât de pregătiți sunt românii la schimbări cauzate de factori precum calamități naturale, șocuri economice și politice, evoluția demografică și noile tehnologii

Studiul a fost realizat de compania de audit și consultanță KPMG în parteneriat cu Oxford Economics.

„Față de precedentul sondaj, realizat în 2013, România și-a îmbunătățit punctajul CRI (Change Readiness Index, Indicele de Adaptabilitate la Schimbare, n.r.) general, care reliefează capabilitățile pe trei piloni principali: mediul de afaceri, sectorul guvernamental și oamenii și societatea civilă. România a obținut cel mai bun punctaj la capabilitățile oamenilor și societății civile, deși aceasta este singura mare categorie la care punctajul țării a scăzut comparativ cu studiul precedent”, arată KPMG, într-un comunicat.

Deși venitul este un factor declanșator important pentru creșterea adaptabilității la schimbare, România fiind inclusă în categoria țărilor cu venituri medii – superioare (4.086 dolari – 12.615 dolari), a fost depășită în clasament de 13 țări cu venituri medii – inferioare și chiar de 5 țări cu venituri inferioare din Africa. România aparține grupului de țări din Europa de Est și Asia Centrală în care s-a clasat pe locul 14 dintr-un număr total de 16 țări, în timp ce Cehia, Ungaria și Slovacia se situează pe primele trei poziții.

ALEGERI Alegerile „midterms” din SUA. Record: aproape 48 de milioane de americani au votat anticipat

07:39

FLASH NEWS Nigel Farage, liderul Reform UK, acuză UE după violențele la Tribunalul Constituțional din Polonia: „Situația este foarte gravă”

07:31

România s-a clasat pe locul 79 la mediul de afaceri, care reflectă robustețea companiilor și capabilitățile antreprenoriale ale unei țări. România stă mai bine la infrastructura tehnologică (locul 50), gradul de deschidere economică (locul 51) și flexibilitatea pieței muncii (locul 61). Subdivizia din această categorie care reprezintă un motiv de îngrijorare este Inovarea și Cercetarea & Dezvoltarea, la care România ocupă locul 109 din cauza slabei finanțări și cooperări între institutele de cercetare și mediul de afaceri. România a înregistrat, de asemenea, un punctaj scăzut în privința mediului de afaceri (locul 95), reflectând astfel dificultățile întâmpinate în deschiderea unei firme, nivelul de reglementare, legislația privind drepturile de proprietate și a contractelor, fiscalitatea și protecția investitorilor. România nu a obținut un punctaj satisfăcător nici la sectorul financiar (locul 93), acest indicator măsurând în principal eficiența finanțării companiilor și întreprinzătorilor.

Sectorul guvernamental reprezintă pilonul cel mai slab al României din perspectiva indicelui de adaptabilitate la schimbare, la care țara se situează pe locul 86, în special datorită slabei planificări strategice a guvernului, dar și datorită administrării fiscale și bugetare deficitare. România ocupă o poziție slabă în clasament și la capacitatea de reacție la schimbările de mediu și climatice precum și în privința siguranței alimentare și securității energetice. România prezintă semne de ameliorare la indici precum birocrația, politici pozitive de reglementare și un cadru macroeconomic mai stabil, la care se situează aproape de o poziție medie în cadrul clasificării.

„Deși punctajul a scăzut de la ultimul sondaj, oamenii și societatea civilă reprezintă cea mai robustă capabilitate a României, pentru care ocupă locul 62 în clasament. În consecință, ar trebui să ne concentrăm într-o mai mare măsură asupra dezvoltării capabilităților umane, cu atât mai mult cu cât este nevoie de mult timp pentru ca rezultatele să devină vizibile în această direcție. Veriga cea mai slabă a României constă în evoluția demografică, unde s-a clasat pe penultimul loc (locul 126 din 127), datorită unei rate scăzute a fertilității și migrării uriașe. Potrivit sondajului, România are deficiențe în privința protecției sociale și capabilităților antreprenoriale datorită sprijinului redus din partea statutului. În schimb, România se clasează mai bine la utilizarea tehnologiei, creșterea favorabilă incluziunii și sănătate, având o speranță mare de viață (74,6 ani) și o rată scăzută a mortalității infantile”, se precizează în comunicat.

Daniela Nemoianu, executive partner KPMG în România, a declarat că România are nevoie de un Proiect de Țară, care i-ar permite adaptarea competitivă la schimbările din jur.

„Ne aflăm într-un context complex de tendințe globale în accelerare, concurență maximă pe piețele internaționale, riscuri regionale agravate și de criza identitară prelungită a României. Cultura imediatului, corupția, lipsa de viziune sistemică integrată, decalajele acumulate și restrângerea capacității administrative indică necesitatea stringentă a conturării și calibrării unui Proiect de Țară, a unei direcții și a unor priorități strategice care sățină cont de valorile naționale și de interesele țării”, a spus ea.

Studiul CRI a fost extins de la 90 de țări incluse în clasamentul din 2013 la 127 țări. În acest an, Singapore s-a clasat – ca și în 2013 – pe primul loc, în timp ce țările nord și vest europene au dominat în primele 20 de locuri din top.

Primele 10 poziții sunt ocupate, în ordine, de Singapore, Elveția, Hong Kong, Norvegia, Emiratele Arabe Unite, Noua Zeelandă, Qatar, Danemarca, Suedia și Finlanda.