CÂTE SUNT ÎN REALITATE NOROCOASE? Cel mai bine păzit SECRET al Loteriei române

Loteria Română a secretizat contractele încheiate cu casele de avocatură în perioada 2009-2012. Compania care este în subordinea Ministerului Finanțelor a refuzat să publice contractele de asistență juridică în valoare de peste 20 milioane lei. Loteria susține că, deși aceste contracte sunt plătite din bani publici, ele sunt secretizate prin clauze de confidențialitate. Instanțele din România au decis în cazuri similare că atât contractele pe bani publici, dar în general documentele emise de instituțiile care folosesc fonduri publice nu pot fi secretizate.

Potrivit unui raport al Corpului de Control al Guvernului, în perioada 2009-2012 Loteria Română a cheltuit cei mai mulți bani pentru serviciile de asistență juridică. Loteria a plătit caselor de avocatură în perioada amintită suma de 20.630.477 lei. gândul a solicitat Loteriei Române să publice contractele, însă instituția aflată în subordinea Ministerului Finanțelor a refuzat. Pe 9 iulie gândul a transmis o solicitare în baza legii 544/2001 prin care solicitam copiile contractelor încheiate de Loteria Română și casele de avocatură în perioada 2009-2012. Potrivit legii 544/2001, Loteria Română întră în categoria instituțiilor care se supun legii transparenței documentelor publice. Normele metodologice ale legii 544/2001 spun că o instituție publică trebuie să formuleze un răspuns la o cerere de furnizare de informații publice în termen de 10 zile sau în acest termen să spună dacă are nevoie de timp suplimentar pentru a prezenta datele cerute.

FLASH NEWS Alertă cu bombă în ziua alegerilor din Ungaria. Votarea a fost suspendată, temporar, în mai multe secții

19:51

INEDIT Afacere în stil sicilian. Un britanic a cumpărat o vilă la preț de mașină. Cum arată casa

19:11

Loteria Română nu a răspuns în termenul de 10 zile prevăzut de lege. Abia pe 13 august, adică după 36 de zile, Loteria Română a formulat un răspuns. În răspunsul de două paragrafe, reprezentanții Loteriei susțin că documentele solicitate sunt secretizate. Mai precis, contractele încheiate cu casele de avocatură prevăd clauze de confidențialitate. „Informațiile solicitate sunt guvernate de clauze de confidențialitate cuprinse in contractele încheiate cu casele de avocatură, excepție făcând situațiile în care, pentru încheierea contractului au fost aplicabile dispozițiile art. 16, coroborat cu art. 57, alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006, cu modificările și completările ulterioare”, se precizează în răspunsul Loteriei Române. Cele două articole din OUG 34/2006 (legea achizițiilor publice n.red) nu precizează că documente precum contractele pe bani publici pot fi secretizate.

CITEȘTE AICI RĂSPUNSUL LOTERIEI ROMÂNE

Instanțele din România au decis în mai multe cazuri că instituțiile publice, fie ele și companii de stat, banci cu capital de stat nu pot secretiza contractele. Astfel de decizii definitive au fost luate în dosarele SAR (Societatea Academică din România n.red) versus AVAS (Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului), respectiv SAR versus Eximbank. În cazul SAR versus AVAS, ONG-ul a solicitat publicarea unor documente conținute în dosarul privatizării Automobile Craiova. AVAS a refuzat să transmită documentele cerute în baza legii 544/2001. SAR a deschis în 2009 o acțiune la Tribunalul București care a obligat AVAS să publice documentele. Decizia a fost confirmată în recurs de către Curtea de Apel București.

Ce spune legea privind contractele secretizate prin clauze de confidențialitate

Judecătorii Tribunalului București au arătat că legea 544/2001 are prevederi clare privind situațiile în care contractele pe bani publici pot fi secretizate. Magistrații spun că pot fi exceptate de la publicare documentele care conțin informații din domeniul apararii naționale, siguranței, ordinii si liniștii publice, informații clasificate potrivit legii. „Art. 5 al. 5 din L. 544/2001 rep. stabilește în mod expres obligația autorităților publice de a pune la dispoziția persoanelor interesate contractele de privatizare, cu condiția ca aceste contracte sa nu se încadreze în prevederile art. 12 al. 1 lit a, respectiv să conțină informații din domeniul apărării naționale, siguranței, ordinii si liniștii publice, informații clasificate, potrivit legii la sediul acestora. Prevederile de mai sus nu se aplică în cazul contractelor de privatizare care se încadrează în sfera de aplicare a dispozițiilor art. 12 alin. (1).”, au arătat judecătorii Tribunalului București în motivarea deciziei prin care obligă AVAS să publice documentele cerute.

CITEȘTE AICI DECIZIA TRIBUNALULUI BUCUREȘTI ÎN CAZUL SAR vs. AVAS

Cât despre confidențialitatea datelor, instanța a mai arătat că atâta vreme cât este vorba despre un contract pe bani publici care nu contine informații clasificate, nu există nici justificare pentru secretizarea documentelor. Iată cum argumentează judecătorii. „Pe de alta parte, cealaltă apărare- întemeiata pe împrejurarea că raportul de evaluare solicitat din cadrul procedurii si prospectul de oferta publica nu reprezintă informații de interes public, fiind confidențiale si comerciale, o parte din documentele cuprinse în dosarul de prezentare fiind destinate exclusiv părților din cadrul procedurii de privatizare – de asemenea constituie o scuză nejustificată, care nu se raporteaza la dispoziții legale, întrucât atâta vreme cât acest contract s-a încheiat și nu există informații clasificate sau exceptate de la comunicare, nimic nu împiedica comunicarea lor în rândul informațiilor publice”, se arată în motivarea instanței.